Emanuel Ungureanu, implicat în scandalul concesionării terenurilor și angajat la Consiliul Județean Iași
Un nou episod care adâncește controversele din administrația locală a județului Iași provine din ultimele declarații și informații despre angajarea în aparatul Consiliului Județean (CJ) Iași a unui apropiat al actualei administrații, familiarizat cu trecutul politic al orașului și județului. Este vorba despre Emanuel (Mihail-Emanuel) Ungureanu, fost liberal implicat în scandalul concesiunii terenului pe malul lacului Aroneanu, în timpul mandatului fostului președinte al CJ, Costel Alexe, și acum prezent în vizorul opiniei publice pentru modul în care și-a găsit loc în aparatul administrativ.
Implicare în scandalul terenurilor și conotații politice
Informațiile recente indică faptul că Emanuel Ungureanu a fost recrutat, fără concurs, într-o funcție de coordonator al programului „Cornul și Laptele” din cadrul CJ Iași, deși trecutul său politic și legal a fost serios pus sub semnul întrebării. În 2014, acesta a fost supranumit de unii „mână moartă” în scandalul concesiunii a 500 de metri pătrați de teren pe malul lacului Aroneanu, o tranzacție care a stârnit controverse în contextul accesului la terenurile din apropierea resurselor naturale ale județului.
Costel Alexe, pe atunci președintele CJ și actual senator, a fost acuzat de mai multe nereguli în procesul de concesionare, iar implicarea aparent pasivă a fostului liberal Emanuel Ungureanu a fost percepută ca parte a unui mecanism de protecție sau influență în spatele deciziilor controversate. În timpul primului război politic local și național, aceste cazuri au alimentat suspiciunile privind modul de funcționare al administrației publice județene și poziția politică a unor personaje care continuă să dețină funcții publice.
Angajarea „fără concurs” și semnificația acesteia
Numele lui Ungureanu apare acum în centrul unui alt scandal: angajarea sa recentă în cadrul CJ Iași, fără susținerea unui concurs sau a unei proceduri transparente. Potrivit unor surse apropiate administrației locale, postul a fost ofertat discreționar, iar recrutarea s-a făcut în condiții care ridică semne de întrebare cu privire la transparență și etică.
Deşi oficialii CJ refuză să comenteze detalii legate de modul în care a fost numit Emanuel Ungureanu, surse apropiate celui în cauză confirmă faptul că acesta ocupă acum funcția de coordonator al programului „Cornul și Laptele”, o inițiativă care, de-a lungul anilor, a fost privită ca un pilon important în politicile sociale pentru elevii din școlile județului. Desigur, momentul are o încărcătură simbolică, având în vedere trecutul său politic și controversele legate de precedentele concesiuni.
Contextul politic și implicațiile pentru administrație
Angajarea unui apropiat al administrației fără a urma procedurile obișnuite de recrutare ridică semne de întrebare cu privire la modul în care funcționează în prezent aparatul administrativ al județului. În ultimele luni, criticile din partea opoziției au crescut și mai mult, acuzațiile vizând promovarea unor persoane cu relații raporte la factorii de decizie și marginalizarea candidaților care ar fi meritat funcțiile în mod transparent.
De altfel, această situație nu face decât să amplifice suspiciunile privind modul în care funcționează patronajul politic și influența în luarea deciziilor din cadrul CJ Iași, mai ales în contextul în care în ultima vreme au fost semnalate alte aspecte legate de gestionarea resurselor publice și de concesionarea terenurilor. Întrebat despre modul în care a fost angajat, Emanuel Ungureanu nu a făcut declarații, iar reprezentanții CJ evită să confirme sau să infirme detaliile legate de recrutare.
Ce urmează în contextul controversei
Pentru moment, scandalul nu s-a transformat într-o criză majoră, însă reacțiile din partea opoziției și a societății civile spun că aceste situații trebuie clarificate și integrate într-un context mai amplu de transparență și responsabilitate administrative. În același timp, manifestațiile de protest sau solicitările de anchete independente vor putea atrage, pe termen lung, o reevaluare a modului în care se gestionează resursele județene și modul în care sunt angajați cei care ocupă funcții publice.
Între timp, controversele continuă, iar scena politică locală rămâne în așteptarea unor eventuale decizii din partea instituțiilor responsabile, care să clarifice și să legitimeze modul în care se numesc și se promovează funcționarii publici, mai ales în contexte sensitive, precum cele legate de terenurile și resursele naturale ale județului Iași. În ce măsură aceste situații vor fi corectate sau vor deveni cazuri exemplare pentru o administrare mai transparentă rămâne de văzut, însă o perspectivă clară necesită încă multe clarificări.
