Conf. univ. dr. Bogdan Dima: Decizia Curții Constituționale de a bloca o nouă lege menită să reducă pensiile magistraților a compromis din nou echilibrul constituțional al exercitării autorității politiceea noastră”

Pentru a bloca pe cale constituțională încercarea de a adopta o nouă lege menită să reducă pensiile magistraților, Curtea Constituțională a intervenit din nou, modificând însăși fundamentul structurii constituționale a exercitării puterii politice, a afirmat, pe Facebook, profesorul universitar Bogdan Dima. El a comentat decizia instanței constituționale de a respinge o lege privind pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor, motivând că Guvernul nu a respectat termenul de 30 de zile pentru consultarea Consiliului Superior al Magistraturii înainte de a depune proiectul în Parlament.

În opinia lui Bogdan Dima, noutatea juridică a deciziei Curții este faptul că, spre deosebire de jurisprudența ei obișnuită, de această dată instanța a adăugat o condiție de respectare a unei reguli pentru procesul legislativ, fie că este vorba de legislație obișnuită sau de urgență. Astfel, nu mai este suficient ca legiuitorul să solicite avizul consultativ din partea unei autorități cu rol constituțional; trebuie să și respecte termenul legal pentru primirea acestui aviz, care, în cazul Consiliului Superior al Magistraturii, este de 30 de zile de la solicitare.

Aplicarea acestei obligații de respectare a termenului este în concordanță cu intenția legii, chiar și în cazul avizelor consultative. Autorul amintește că dacă legea prevede clar un termen pentru obținerea avizului, legislatorul trebuie să aștepte până când îl primește sau să se abțină de la adoptarea legii până atunci. Cine ar mai fi interesat să ia în considerare conținutul unui aviz dacă doar îl solicită formal, fără să țină cont de ce scrie în el?

Totuși, impactul deciziei asupra procesului legislativ este mult mai profund decât problema puntului privind pensiile magistraților. Pe cale de interpretare, chiar dacă temporar, o competență constituțională deplină de a adopta legi este contrabalansată de o competență legală de avizare. Astfel, o autoritate avizatoare poate amâna autoritatea legislativă (Guvernul sau Parlamentul) pe durata maximă prevăzută de lege pentru obținerea avizului.

În situațiile de urgență, dacă autoritatea avizatoare nu este de acord cu conținutul proiectului, acest lucru poate duce la tergiversarea adoptării legii până expiră termenul legal pentru avizare. În practică, Curtea a sancționat anterior legiuitorul doar pentru că nu a solicitat avizul, nu pentru că nu l-a așteptat, fiind preocupată de scopul legii. Acum, însă, instanța pare să afirme că a fost prea inconștient, considerând că decizia de a nu respecta termenul a fost o gravă greșeală.

Sursa articol