Cometa interstelară 3I/ATLAS eliberează cantități impresionante de apă în spațiu, suficientă pentru a umple zeci de bazine olimpice în fiecare zi, conform noilor descoperiri ale misiunii JUICE a Agenției Spațiale Europene (ESA). Această curioasă observație oferă oamenilor de știință o șansă unică de a studia elementele din perioada formării planetelor în jurul unei stele diferite de Soare, posibil mult mai veche decât a noastră.
O cometă atipică și observații neașteptate
Sonda JUICE, în drum spre Jupiter și sateliții săi înghețați, a avut ocazia să observe cometa 3I/ATLAS. Aceasta este doar al treilea obiect extrasolar cunoscut de știință. Observațiile au fost realizate cu ajutorul spectrometrului MAJIS și a instrumentului JANUS. Similar cometelor din interiorul Sistemului Solar, 3I/ATLAS a început să elibereze materiale volatile la apropierea de Soare, sub influența radiației solare. Acest fenomen, numit sublimare, este responsabil pentru formarea coamei și a cozii cometelor. Totuși, cometa 3I/ATLAS s-a dovedit a fi mai luminoasă decât se anticipase.
Estimări impresionante privind emisiile de apă
Instrumentul MAJIS a detectat emisii infraroșii provenite de la molecule de vapori de apă și dioxid de carbon. Aceste substanțe, cunoscute ca „volatile”, se evaporă ușor. Giuseppe Piccioni, cercetător de la Institutul Național Italian de Astrofizică (INAF) și membru al echipei JUICE, a declarat că „detecțiile repetate ale vaporilor de apă și dioxidului de carbon efectuate de MAJIS indică faptul că ghețurile volatile îngropate sub suprafață au fost eliberate activ în spațiu la scurt timp după trecerea prin periheliu”. Datele colectate au permis estimarea unui flux de aproximativ două tone de apă pe secundă din nucleul cometei, echivalentul a 70 de bazine olimpice de vapori de apă eliberați zilnic în spațiu.
Implicații pentru înțelegerea sistemelor stelare
Observațiile neplanificate ale cometei 3I/ATLAS au fost cu atât mai remarcabile cu cât au avut loc după descoperirea cometei, pe 1 iulie 2025. Din cauza perioadelor scurte de timp disponibile pentru studierea cometei, observațiile au fost dificile. Datele, obținute cu mari eforturi, au ajuns pe Pământ abia în februarie 2026. Pasquale Palumbo, cercetător INAF și investigator principal al instrumentului JANUS, a subliniat importanța rezultatelor: „Am aşteptat mult timp, dar a meritat cu adevărat”. Studiul structurilor morfologice, intensității luminii și evoluției coamei și cozii cometei va aduce informații valoroase.
Sursa: Stiripesurse.ro
