Cluj-Napoca, oraș cunoscut pentru peisajele sale pitorești și viața vibrantă, pare să fie în continuare victimă a unei probleme alarmante: calitatea aerului. Potrivit unui studiu recent realizat de rețeaua comunitară „Strop de Aer”, în 2023 locuitorii din Cluj au respirat aerul poluat în 222 de zile. Datele, centralizate din peste 1,8 milioane de măsurători colectate de 48 de senzori amplasați în diferite zone ale orașului de către cetățeni, demonstrează o situație de alertă ce nu poate fi ignorată.
Poluarea, acaparează majoritatea zilelor din an
Aceste cifre sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât arată o deteriorare a calității vieții și a sănătății populației locale. Indicele de poluare, surprins de senzori, indică prezența frecventă a particulelor fine, noxelor și gazelor periculoase în atmosferă, o realitate asupra căreia autoritățile trebuie să își concentreze atenția. „Clujenii au respirat aer poluat în 222 de zile anul trecut,” notează studiul, adăugând că această situație afectează nu doar starea de sănătate a populației, ci și mediul înconjurător, precum și activitățile economice locale.
Multianual, autoritățile locale au încercat să implementeze scheme și măsuri pentru reducerea poluării, însă rezultatele rămân limitate, în special în contextul creșterii traficului rutier și al industrializării accelerante. Specialiștii avertizează că, dacă trendul va continua, efectele asupra sănătății populației vor deveni și mai vizibile: creșterea cazurilor de boli respiratorii, cardiovasculare și chiar un impact asupra dezvoltării copiilor.
Senzorii civici, o soluție inovatoare pentru monitorizarea calității aerului
Rezultatele studiului relevă o altă fațetă importantă: implicarea cetățenilor în monitorizarea poluării. Cei 48 de senzori instalate în oraș, colectând date în timp real, arată o metodă eficientă de a avea o imagine mai clară asupra nivelului de poluare, dar și o modalitate de a mobiliza comunitatea pentru acțiuni și presiuni asupra autorităților. „Datorită acestor senzori, cetățenii pot avea un cuvânt mai puternic în gestionarea problemei,” susține reprezentanții „Strop de Aer”.
Aceste inițiative, însă, nu pot înlocui măsurile de fond, precum reglementarea traficului, reducerea emisiilor de la industrie sau promovarea transportului alternativ și a energiei verzi. Autoritățile publice sunt conștiente de problemă, însă procesul de implementare a unor soluții eficiente încă întâmpină obstacole legislative și de infrastructură.
Context și perspective în lupta cu poluarea în Cluj
Cluj-Napoca, ca multe orașe din România și Europa, se află într-un proces de tranziție greu, de la un model de dezvoltare bazat pe creșterea economică, către unul sustenabil. În ultimii ani, orașul a fost analizat pentru capacitatea sa de a gestiona creșterea populației și a autovehiculelor, fără a compromite sănătatea publică. Măsurile de reducere a poluării, precum extinderea rețelei de transport public, implementarea zonelor cu emisii reduse și promovarea mobilității durabile, sunt în dezbatere, dar progresul este lent.
Recent, autoritățile locale au anunțat planuri pentru intensificarea controalelor și pentru promovarea unei politici mai ferme în domeniul calității aerului. Dezbaterile publice se intensifică, iar opinia cetățenilor devine tot mai frecvent un factor de influență în deciziile administrative.
Într-un context global de modificări climatice și de creștere a poluării, Cluj-Napoca trebuie să găsească echilibrul între dezvoltarea urbană și menținerea unui mediu sănătos pentru locuitori. Speranța este ca implicarea activă a comunității și adoptarea unor politici clare și ferme să reducă, cel puțin în parte, zilele în care aerul respirat de clujeni este periculos pentru sănătate. În acest fel, orașul poate merge mai aproape de o cale durabilă, în care aerul poluat să devină un capitol din trecut.
