Conform România TV: Mările lumii au înregistrat în luna iulie o temperatură medie de 20,96 de grade Celsius, la nivelul ariei cuprinse între 60 de grade latitudine sudică și 60 de grade latitudine nordică. Această valoare depășește recordul anterior pentru luna iulie, stabilit în 2023 la 20,89 de grade Celsius, conform datelor publicate de serviciul Copernicus.
Temperaturi record la suprafața oceanelor au fost semnalate în mai multe zone de pe coasta Atlanticului, precum și în vestul Mării Mediterane. Aici, au fost înregistrate valuri de căldură marină de intensitate puternică, uneori chiar severă. La nivel global, luna iulie 2026 a egalat iulie 2024 ca fiind a doua cea mai caldă lună iulie din istoria înregistrărilor, după iulie 2023. Temperatura medie globală a aerului la suprafață a atins 16,90 grade Celsius, cu 1,47 grade Celsius peste media estimată pentru perioada preindustrială (1850-1900).
Europa de Vest, afectată de călduri extreme
Situația este deosebit de alarmantă în Europa de Vest, unde temperatura medie combinată pentru lunile iunie și iulie a atins 21,62 de grade Celsius, depășind astfel recordul stabilit anterior în 2022. Luna iulie a fost, de asemenea, a doua cea mai caldă din istoria înregistrărilor în această regiune, cu o temperatură medie de 22,48 de grade Celsius, adică 2,53 grade Celsius peste valorile normale pentru perioada 1991-2020.
Începând din luna mai, Europa de Vest s-a confruntat cu patru episoade de căldură extremă, dintre care două s-au produs chiar în luna iulie. Aceste valuri de căldură au contribuit la agravarea secetei în țări precum Franța, Spania, anumite regiuni din Germania și Regatul Unit. Analiza Copernicus indică o umiditate a solului semnificativ mai scăzută în iulie 2026 față de iulie 2022, ultima vară marcată de o secetă severă în regiune. Samantha Burgess, reprezentantă a programului Copernicus, a subliniat că aceste evenimente sunt o consecință directă a amplificării fenomenelor extreme de către schimbările climatice.
„Pe măsură ce sistemele persistente de înaltă presiune au reținut căldura deasupra Europei de Vest, temperaturile extreme au amplificat, la rândul lor, seceta pe scară largă. Pe măsură ce solurile se usucă, își pierd capacitatea de a asigura răcirea naturală, permițând căldurii să se acumuleze mai ușor”, a explicat Burgess.
Cursuri de apă europene la debite minime, risc crescut de incendii
Consecințele secetei s-au resimțit puternic și asupra principalelor cursuri de apă din Europa. Debitele fluviilor au atins niveluri „excepțional de scăzute”, în special în cazul Senei, Rinului și Dunării. Apele scăzute au pus presiune asupra aprovizionării cu apă potabilă, a irigațiilor, a ecosistemelor acvatice, a transportului fluvial și a producției de energie în mai multe țări.
Căldura persistentă și seceta au favorizat, de asemenea, o activitate intensă a incendiilor forestiere. Raportul menționează că aproximativ 42.000 de hectare au fost afectate de un incendiu de amploare în zona Gironde, Franța, în timp ce în provincia Avila, Spania, au ars circa 44.000 de hectare. La nivelul Uniunii Europene, aproape jumătate de milion de hectare au ars de la începutul anului, conform datelor Sistemului European de Informații privind Incendiile Forestiere.
El Nino amplifică încălzirea globală
Temperaturi extrem de ridicate au fost înregistrate și în Pacificul tropical, unde se manifestă condiții specifice fenomenului El Nino. Potrivit Copernicus, acestea ar urma să se intensifice în lunile următoare. Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbările Climatice, a avertizat că am putea fi martorii unui climat fără precedent în istoria umanității.
Apele din jurul Europei au fost, de asemenea, neobișnuit de calde. În vestul Mării Mediterane și în zona litoralului atlantic s-au înregistrat temperaturi record pentru luna iulie, asociate cu episoade de caniculă marină. Buontempo a avertizat că fenomenul El Nino ar putea contribui la stabilirea unui nou record al temperaturii medii globale până la sfârșitul anului 2026 sau începutul lui 2027. „Ne confruntăm cu un El Nino foarte puternic, a cărui amploare ar putea fi fără precedent”, a declarat directorul Copernicus, subliniind totodată că principalul factor determinant al încălzirii globale rămân gazele cu efect de seră emise de activitatea umană. Efectele căldurii și secetei resimțite puternic în această vară în Europa ar putea amplifica pagubele asupra mediului și pierderile economice în anii ce vor urma.
Sursa: România TV
