Bucureștiul își păstrează statutul de principală destinație turistică din România, consolidându-și poziția pe harta preferințelor internaționale și naționale. În sezonul estival, orașul a înregistrat cifre impresionante, confirmând trendurile din ultimii ani: Capitala devine tot mai mult un centru pentru turiștii de tip city-break, în căutare de experiențe urbane și culturale, nu doar de relaxare în natură.
În perioada iulie-septembrie 2025, peste 464.600 de turiști au ales să își petreacă nopți în hotelurile bucureștene. Astfel, și-au făcut loc în rândul celor care aprecieză diversitatea și oferta variată a orașului, majoritatea dintre aceștia fiind din afara granițelor. Mai precis, 56% dintre vizitatori au fost străini, ceea ce indică o întărire a poziției Bucureștiului ca centru turistic internațional, concomitent cu un număr semnificativ de români care apreciază escapadele urbane.
Un aspect esențial al peisajului turistic al Capitalei îl reprezintă preferința pentru hotelurile de lux, în special cele de 4 și 5 stele. Data centralizată arată că aceste unități au concentrat 65% din traficul de turiști, cu hotelurile de patru stele în prim plan, atrăgând aproape jumătate din totalul celor prezenți. Motivul preferinței pare să fie raportul calitate-preț, recunoscut ca fiind cel mai avantajos în această categorie. Gradul de ocupare al acestor hoteluri s-a situat la 49,5%, iar în materie de capacitate, hotelurile de patru stele au înregistrat aproape 215.000 de nopți de cazare.
Contrar așteptărilor, hotelurile de o stea prezintă o situație paradoxală. Deși ocuparea lor a fost de 71,5%, ceea ce indică o cerere ridicată în rândul acelor segment de turiști care caută opțiuni economice, aceste unități reprezintă doar o fracțiune din totalul capacității de cazare a orașului, de 0,9%. O explicație ar putea fi faptul că acei turiști comfortabili cu condiții modeste preferă, cel mai adesea, cazarea în hotelurile de categorie inferioară, chiar dacă aceste segmente nu sunt cele mai răspândite în oraș.
Implicarea și preferințele pieței devin și mai evidente atunci când analizăm cifrele referitoare la cazarea străinilor. Într-un sezon care a adus în București peste 262.000 de vizitatori externi, aceștia au generat aproape 581.000 de nopți de cazare. Acest indicator reflectă nu doar numărul de turiști, ci și durata medie a sejururilor, care pare să crească comparativ cu anii precedenți, subliniind o tendință de a petrece mai mult timp în Capitală.
Pe lângă preferința pentru hotelurile de lux, un alt detaliu ce atrage atenția este alegerea cazărilor de patru stele, considerată de mulți ca fiind cea mai bună combinație între confort și cost. Aceasta arată clar că turiștii caută experiențe urbane de calitate, iar Bucureștiul răspunde acestei solicitări printr-o ofertă bine adaptată.
Paradoxul hotelurilor de o stea, deși ocupate în procent de peste 70%, ridică întrebări despre dinamica alocării resurselor în sectorul hotelier. În condițiile în care aceste unități au o capacitate aproape insignifiantă în raport cu totalul orașului, pare clar că ele servesc un segment foarte specific de turiști, adesea chestionat din punct de vedere al nivelului de confort oferit.
Privind în perspectivă, tendințele observate arată o consolidare a Bucureștiului ca și hub turistic de renume, cu o ofertă diversificată și adaptată cererii. Autoritățile și investitorii par a fi conștienți de potențialul pe care îl au și încearcă să echilibreze oferta între lux și opțiuni economice, pentru a păstra atracția atât pentru turiștii în căutare de experiențe de calitate, cât și pentru cei cu bugete mai restrânse. Rămâne de văzut dacă această dinamică se va menține și în anii următori, având în vedere tendințele globale de turism și evoluția orașului ca centru cultural și de afaceri.
