Conform Gândul: Schimb de replici dur pe tema politicii energetice în platoul „Subiectul Zilei”
Discuție aprinsă între reprezentanții PSD și USR pe fondul crizei energetice și al prevederilor din PNRR. Ciprian Văcaru (PSD) și George Gima (USR) s-au acuzat reciproc de responsabilitatea pentru deciziile privind capacitățile pe cărbune și tranziția energetică, în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei” cu Răzvan Dumitrescu.
George Gima a subliniat că politica energetică a unei țări nu se construiește peste noapte. Ciprian Văcaru a replicat, afirmând că într-o situație de criză, politica energetică trebuie adaptată circumstanțelor. El a invocat prevederi din PNRR, citând necesitatea dezafectării unei capacități de 3.780 de megawați pe cărbune și lignit, înlocuită cu centrale pe gaz de 1.300 de megawați, punând sub semnul întrebării raționalitatea acestei decizii.
Gima a respins ideea că Ionuț Ghinea ar fi singurul responsabil pentru PNRR, precizând că acesta a fost ministrul Fondurilor Europene, nu premier sau președinte. El a contestat și atribuirea întregii responsabilități pentru documentul respectiv unei singure persoane, subliniind că PNRR-ul a fost un efort colectiv.
Responsabilitatea pentru deciziile din PNRR, subiect de dispută
Reprezentanții PSD și USR și-au aruncat reciproc vina pentru deciziile cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în special cele referitoare la sectorul energetic. Ciprian Văcaru a pus accent pe rolul PNL și al fostului ministru al Energiei, Virgil Popescu, în elaborarea PNRR.
Pe de altă parte, George Gima a ridicat întrebarea de ce guvernele conduse de PSD nu au intervenit pentru modificarea prevederilor considerate greșite, odată ce au preluat ministere cheie. „Și Guvernul Ciolacu de ce nu a venit să corecteze asta?”, a întrebat Gima. Văcaru a întors întrebarea, cerând să știe cine era premier la acea vreme, în timp ce Gima a reafirmat că PNRR-ul nu a fost un proiect personal.
Văcaru a numit pe Virgil Popescu și USR ca fiind responsabili pentru document, iar Gima a respins implicarea USR în calitatea de co-ministru al Energiei. El a insistat asupra faptului că, dacă PSD a deținut ulterior portofoliul Energiei, ar fi avut posibilitatea de a corecta eventualele erori.
România sub stare de alertă energetică
România se confruntă cu o stare de alertă energetică începând cu 1 august, din cauza problemelor din sistemul energetic național. Un reactor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost oprit, iar producția hidrocentralelor de la Porțile de Fier a scăzut semnificativ. Există și riscul ca cel de-al doilea reactor al CNE Cernavodă să fie oprit din cauza debitului scăzut al Dunării.
Cele două unități de la Cernavodă asigură, în condiții normale, aproximativ 20% din necesarul de energie al țării, iar hidrocentralele de pe Dunăre contribuie cu 10-15% la producția anuală. Autoritățile au anunțat măsuri de reducere voluntară a consumului și pregătesc un mecanism de rezervă pentru situații critice, inclusiv posibilitatea limitării consumului marilor consumatori sau a exporturilor. Aceste măsuri sunt valabile până la 31 august 2026.
Alocare de fonduri pentru dragajul Dunării, în contextul secetei
Guvernul a aprobat alocarea a 5,1 milioane de lei din Fondul de Rezervă pentru continuarea lucrărilor de dragaj pe fluviul Dunărea. Această intervenție are ca scop asigurarea debitului de apă necesar funcționării în siguranță a Centralei Nucleare de la Cernavodă, afectată de seceta hidrologică severă.
Specialiștii au apreciat necesitatea redistribuirii temporare a debitului de apă la bifurcația brațelor Bala și Dunărea Veche pentru menținerea unui nivel optim al fluviului. Suma alocată va fi utilizată exclusiv pentru lucrări de adâncire a albiei în două puncte critice: Cochirleni (km fluvial 309–304) și Caragheorghe-Turcescu (km fluvial 345-342).
Această finanțare completează suma de 7 milioane de lei aprobată anterior pentru intervenția de redistribuire a debitelor. Banii aprobați acum asigură continuitatea intervențiilor pe fluviu până la încetarea stării de alertă.
Pe 6 august, debitul Dunării a atins un nou minim istoric, coborând la 1.400 de metri cubi pe secundă, depășind recordul din 2003. Ca măsură de urgență, autoritățile au realizat o operațiune de scufundare controlată a patru barje încărcate cu rocă în zona Cernavodă, pentru a suplimenta debitul apei către centrală. Operațiunea s-a încheiat pe 8 august, formând praguri artificiale menite să redirecționeze o parte din debit către Dunărea Veche.
Sursa: Gândul
