Conform Antena 3: O nouă abordare pentru refacerea pădurilor tropicale
Cercetătorii din China au descoperit că plantarea unor mici grupuri de arbori autohtoni, cunoscută sub denumirea de „nucleație aplicată”, poate fi o metodă eficientă pentru regenerarea pădurilor tropicale degradate, oferind o alternativă la împăduririle pe scară largă, costisitoare și intensive. Un studiu desfășurat pe parcursul a 20 de ani, publicat în revista Restoration Ecology, a analizat rezultatele acestei tehnici într-un coridor riveran tropical afectat din sud-vestul Chinei.
Metoda presupune crearea unor „nuclee” de arbori, formate din specii locale, care au rolul de a facilita extinderea naturală a pădurii în zonele înconjurătoare. Deși rezultatele pe termen lung sunt promițătoare, procesul de restaurare a unei păduri tropicale se dovedește a fi unul lent, chiar și după două decenii de la intervenție.
Eficiența nucleației aplicate pe termen lung
Începând cu anul 2003, specialiștii de la Grădina Botanică Tropicală Xishuangbanna (XTBG) au implementat proiectul pe o suprafață de 12 kilometri de-a lungul unui râu degradat. În loc să planteze copaci pe întreaga suprafață, au creat grupuri mici, incluzând trei specii de ficus – Ficus racemosa, Ficus benjamina și Ficus hispida – alături de alte nouă specii locale. În primii ani, zonele plantate au beneficiat de îngrijiri de bază, ulterior fiind lăsate să se regenereze natural.
Monitorizarea pe parcursul a două decenii a arătat că, deși pădurea restaurată a progresat semnificativ, diversitatea speciilor de arbori și biomasa totală au atins doar 19% până la 30% din nivelul unei păduri tropicale naturale din apropiere. Acest lucru indică faptul că pădurea se află încă într-un stadiu incipient de dezvoltare.
Rolul speciilor fundamentale în regenerarea ecosistemului
Un element cheie al succesului metodei pare să fie prezența arborilor de ficus. Aceștia au reprezentat o pondere importantă în biomasa nucleelor inițiale și au acționat ca specii fundamentale, contribuind la crearea structurii de bază a pădurii și oferind condiții propice pentru dezvoltarea ulterioară a ecosistemului. Alegerea unor astfel de specii cu biomasă mare ar putea optimiza proiectele viitoare de restaurare.
Cercetătorii au observat o dominanță a speciilor pioniere, iubitoare de lumină, în zonele restaurate, acestea crescând rapid și acoperind solul. Totuși, într-o pădure naturală matură, speciile tolerante la umbră sunt cele predominante. Acest dezechilibru subliniază etapa timpurie a succesiunii ecologice în zonele regenerate.
Studiul subliniază că, deși nucleația aplicată este o metodă viabilă, mai puțin intensivă și mai economică decât plantările tradiționale, refacerea completă a unei păduri tropicale este un proces de durată, care poate necesita zeci de ani și, posibil, intervenții suplimentare de gestionare activă pentru atingerea diversității unei păduri naturale. Autorii recomandă integrarea speciilor fundamentale cu biomasă ridicată în nucleele de plantare și adaptarea managementului forestier la etapele specifice ale succesiunii ecologice.
Sursa: Antena 3
