Nippon Life Insurance Company of America dă în judecată OpenAI, producătorul ChatGPT, pentru asistență juridică oferită de inteligența artificială, considerată ilegală și generatoare de prejudicii. Procesul, înregistrat la o instanță din Chicago la 4 martie 2026, ridică întrebări importante despre responsabilitatea legală în contextul inteligenței artificiale generative.
ChatGPT, acuzat de sfaturi juridice dăunătoare
Compania de asigurări acuză ChatGPT că a oferit asistență juridică unei cliente, încurajând-o să încalce un acord tranzacțional și să inițieze acțiuni în justiție nefondate. Aceasta a dus la cheltuieli semnificative pentru Nippon. Acuzațiile includ interferență delictuală cu contractul, abuz de procedură și exercitarea ilegală a profesiei de avocat.
Cazul pune în discuție rolul inteligenței artificiale generative în domeniul juridic și implicațiile sale asupra profesiei de avocat. Sistemele de inteligență artificială, precum ChatGPT, devin din ce în ce mai integrate în practica juridică, oferind asistență în cercetare, redactare și analiză. Totuși, această evoluție ridică semne de întrebare cu privire la limitele răspunderii profesionale.
Avocații se confruntă cu o schimbare de paradigmă, în care trebuie să gestioneze nu doar obligațiile tradiționale de competență și loialitate, ci și riscurile asociate utilizării inteligenței artificiale. Defecțiunile algoritmice, prejudecățile induse de date sau interpretările automatizate pot duce la sfaturi eronate, iar răspunderea avocatului în astfel de situații devine o problemă complexă.
Răspunderea legală în era inteligenței artificiale
Nippon susține că ChatGPT a funcționat ca un consilier juridic, oferind analize, argumente și proiecte de acte de procedură. Principala problemă juridică se referă la calificarea activității sistemului de inteligență artificială: oferire de informații sau practicarea dreptului? Distincția este crucială, deoarece o simplă accesare a informațiilor este diferită de oferirea unei strategii personalizate, care implică aplicarea regulilor de drept la o situație specifică.
Pentru a stabili răspunderea, asigurătorul trebuie să demonstreze legătura de cauzalitate între răspunsurile ChatGPT, deciziile utilizatorului și daunele suferite. Totuși, acest lanț cauzal este dificil de dovedit, deoarece utilizatorii pot modifica, ignora sau consulta alte surse de informații.
Politicile de utilizare ale OpenAI și garanțiile contractuale devin, de asemenea, relevante. Acestea pot influența evaluarea vinovăției și a diligenței, dar nu pot defini în mod unilateral natura juridică a serviciului furnizat.
Viitorul dreptului și rolul jurisprudenței
Acest caz deschide o discuție mai amplă despre modul în care dreptul răspunde noilor tehnologii. Jurisprudența, în special, joacă un rol crucial în adaptarea cadrului legal existent la realitățile prezentului. Instanțele pot interpreta și aplica principiile juridice tradiționale în contextul inteligenței artificiale, oferind repere pentru reglementarea viitoare.
Legiuitorii se confruntă, de asemenea, cu provocarea de a anticipa și reglementa evoluțiile tehnologice rapide. Experiența arată că legile pot rămâne în urmă, ceea ce face ca jurisprudența să fie un instrument esențial pentru a încadra dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale.
Procesul Nippon vs. OpenAI este un exemplu al modului în care sistemul juridic încearcă să gestioneze impactul inteligenței artificiale și să stabilească limitele de utilizare și responsabilitate.
Profesorul universitar doctor Mircea Duțu, director emerit al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, subliniază că inteligența artificială transformă profund profesia de avocat. El atrage atenția asupra faptului că, deși IA nu poate înlocui complet avocații, poate automatiza sarcinile repetitive.
Sursa: Juridice.ro
