Avocații din Statele Unite îi avertizează pe clienți să nu considere chatboții de inteligență artificială (AI) drept confidenți, date fiind implicațiile juridice potențiale, conform unei relatări recente. Atenționările vin în contextul în care tot mai mulți oameni se bazează pe aceste instrumente pentru a obține sfaturi, inclusiv în chestiuni legale. Deciziile instanțelor americane au arătat că discuțiile cu AI pot fi folosite împotriva utilizatorilor în procese.
Implicațiile legale ale utilizării AI
Un judecător federal din New York a stabilit că fostul director al unei companii de servicii financiare aflate în faliment nu își poate proteja conversațiile cu AI de procurorii care îl investighează pentru fraudă cu valori mobiliare. Acest lucru a determinat avocații să își sfătuiască clienții să fie precauți, explicând că discuțiile cu chatboți precum ChatGPT sau Claude ar putea fi cerute de anchetatori sau folosite de adversari în litigii civile. Alexandria Gutierrez Swette, avocat la firma Kobre & Kim din New York, a subliniat importanța prudenței în astfel de situații.
În general, discuțiile dintre clienți și avocați sunt confidențiale, protejate de legea americană. Însă, chatboții AI nu sunt avocați. Drept urmare, comunicările cu aceștia nu beneficiază de aceeași protecție legală. Mai multe firme de avocatură majore au emis avertismente și recomandări pentru clienți. Acestea includ sfaturi pentru a reduce riscul ca informațiile partajate cu AI să ajungă în instanță. Firma Sher Tremonte din New York a inclus chiar prevederi în contractele cu clienții, menționând că împărtășirea sfaturilor legale cu un chatbot ar putea anula protecția oferită de confidențialitatea avocat-client.
Cazul lui Bradley Heppner, fost președinte al GWG Holdings, este un exemplu concret. Heppner a folosit chatbotul Claude pentru a pregăti documente pentru avocații săi. Procurorii au solicitat acces la aceste documente, susținând că protecția confidențialității avocat-client nu se aplică în acest caz. Judecătorul Jed Rakoff a fost de acord, stabilind că Heppner trebuie să predea 31 de documente generate de Claude. Judecătorul a notat că nu există o relație avocat-client „și nici nu ar putea exista între un utilizator AI și o platformă precum Claude.”
Interpretări diferite în instanțe
Deși decizia lui Rakoff a stabilit un precedent important, nu toate instanțele au interpretat situația la fel. Un alt judecător federal din Michigan a decis într-un caz similar că o femeie care se reprezenta singură nu trebuia să predea conversațiile sale cu ChatGPT despre pretențiile din proces. Judecătorul a considerat că acestea făceau parte din propria muncă a femeii pentru caz.
Companiile care dezvoltă aceste instrumente, precum OpenAI și Anthropic, menționează în termenii lor că pot împărți datele utilizatorilor cu terțe părți. Ambele companii recomandă utilizatorilor să consulte un profesionist calificat înainte de a se baza pe sfaturile AI în chestiuni juridice. Rakoff a remarcat, totodată, că Claude „preciza în mod expres că utilizatorii nu au nicio așteptare de confidențialitate în privința datelor introduse”.
În prezent, instanțele din Statele Unite se confruntă cu un număr tot mai mare de cazuri în care avocații și persoanele care se reprezintă singure utilizează inteligența artificială, un fenomen care ridică probleme noi în ceea ce privește jurisprudența.
