Tendința industriei tech din ultimii ani s-a transformat într-un adevărat festival al inutilelor „gadgeturi” care promit viitorul, dar, de cele mai multe ori, dezamăgesc prin inutilitate sau riscuri pentru confidențialitate. La CES 2026, cel mai mare spectacol de tehnologie al începutului de an, tema dominantă a fost, fără surprindere, inteligența artificială. Însă, în spatele fanfarelor și al prezentărilor strălucitoare, organizațiile pentru protecția consumatorilor trimit semnale clare: nu tot ce se laudă drept avangardist reprezintă o adevărată inovație, iar unele idei sunt mai mult risipă decât progres.
„Cele mai proaste gadgeturi” – o radiografie a moo-ului tehnologizat
Organizațiile precum Consumer Reports și iFixit, cunoscute pentru abordarea critică și independentă, au construit în această etapă a tehnologiei o listă neoficială, un soi de premiu negative pentru cele mai nereușite inovații de la târgul anual de la Las Vegas. Această listă, numită sugestiv „Worst in Show”, nu e, însă, un concurs de popularitate, ci o evaluare făcută pe baze tehnice și etice. Se analizează utilitatea reală, reparabilitatea, impactul asupra mediului și respectarea intimității utilizatorilor.
Mesajul nu este împotriva AI în general, ci îndreaptă degetul spre aceste produse care păcălesc cu eticheta de „inteligent” pentru a ascunde lipsa de funcționalitate sau chiar pericole. În vârf, un frigider inteligent de la Samsung, cu ecrane și camere, care controlează utilizatorul mai mult decât îl ajută, devine simbolul acestei tendințe.
Pe ce s-au concentrat criticile: frigiderul „smart” și camerele de supraveghere
Frigiderul Samsung Bespoke AI Family Hub poate părea un exemplu de inbunătățire a confortului modern, fiind conectat permanent la internet, controlat vocal și dotat cu camere. Însă criticii văd în acesta mai mult un exemplu de supra-inginerie, un aparat fragil, scump și dificil de reparat, ale cărui funcții adiționale – precum vizionarea conținutului sau recunoașterea vocală – nu aduc un beneficiu concret în menținerea alimentelor reci. În plus, prezența camerelor în bucătării ridică semne de întrebare legate de confidențialitate, mai ales în contexte în care intimitatea pare să fie sacrificată pentru un hashtag „smart”.
De asemenea, sistemele Ring ale Amazon, recunoscute deja pentru eficiența în supraveghere, au fost din nou criticate pentru potențialul de supraveghere invazivă. Noile funcții bazate pe AI, precum recunoașterea facială, sau integrarea cu aplicații terțe, sunt percepute ca un pas prea departe în domeniul controlului și al monitorizării vieții privatești de zi cu zi. Într-o societate în care tehnologia promite siguranță, aceste dispozitive pot deveni un instrument de încălcare subtilă a intimității, afectând nu doar pe utilizator, ci și cei din jur.
Electrocană cu baterii și risipă electronică, simbol al sfârșitului logicii sustenabilității
Cel mai bizar produs nominalizat a fost o acadea electronică, menită să redea muzică și vibrații utilizând tehnologia de conducție osoasă. Este un exemplu perfect pentru risipa de resurse și riscul de poluare electronică, întrucât, după o oră de utilizare, bateriile se consumă, iar jucăria devine imposibil de reciclat. În contextul în care economia circulară și reciclarea devin subiecte centrale pentru sustenabilitatea industriei, un asemenea gadget pare a fi o glumă proastă sau o demonstrație de nepăsare față de mediu.
Criticii consideră acest produs ca fiind un exemplu tipic de „deșeu electronic inutil”, dacă nu chiar o ironicță subtilă a industriei. Într-un moment în care se vorbește atât despre responsabilitatea față de mediul înconjurător, aceste gadgeturi cu funcții artistice și efemere ridică semne de întrebare asupra valorii și eticii industriei tech.
La nivel global, aceste critici sunt mai mult decât simple observații ironice: ele înfățisează o dilemă legată de direcția în care se îndreaptă tehnologia modernă. Pentru consumatori, întrebarea devine cât de mult suntem dispuși să plătim pentru funcții inutile, într-un spațiu în care intimitatea și sustenabilitatea apar tot mai mult ca valori vulnerabile. În timp ce termenul „AI” devine aproape un etalon de marketing, mai multe voci cer un standard clar: tehnologie mai utilă, mai reparabilă și mai responsabilă.
CES 2026 a demonstrat, fără echivoc, că nu tot ce e nou e și necesar. În fața valului de gadgeturi ridicol de complexe și risipitori, se face tot mai vizibil apelul către o tehnologie care să servească oamenilor și planetei, nu doar imaginației comerciale. Rămâne de văzut dacă industria va învăța lecția, sau dacă, în good old fashion, „bazaconiile” vor continua să fie apanajul noului era digital.
