Senatorul Sebastian Cernic: Distribuirea fondurilor europene pentru agricultură trebuie restructurată pentru a sprijini producția și procesarea
Senatorul Sebastian Cernic, președintele Comisiei pentru agricultură din Senatul României, atrage atenția asupra modului în care sunt distribuiți fondurile europene destinate agriculturii. Într-un context în care sectorul agricol se confruntă cu multiple provocări, de la scăderea productivității până la dificultățile în accesul la finanțare, Cernic afirmă că actualul sistem trebuie reevaluat pentru a pune mai mult accent pe sprijinirea activităților de producție și procesare.
„Din păcate, foarte mulți bani din partea Uniunii Europene se duc nu în sectoare, dar se duc către niște persoane care nu sprijină în mod direct dezvoltarea economică a agriculturii românești,” afirmă senatorul într-un discurs recent. În loc să fie direcționați către fermieri și întreprinzători care realizează efectiv producție, o mare parte a fondurilor ajung în mâinile celor care dețin terenuri sau resurse, dar nu se implică neapărat în activitățile productive.
O distribuție care favorizează deținerea terenurilor în locul valorificării potențialului
Unul dintre punctele sensibile ale discursului său vizează modul în care fondurile europene sunt utilizate pentru a susține deținerea terenurilor, mai degrabă decât pentru creșterea productivității agricole. În România, deținerea terenurilor agricole rămâne o preocupare majoră, însă sprijinul nu pare să fie suficient pentru fermieri, ci adesea se îndreaptă către persoane sau companii care cumpără terenuri pentru speculă sau pentru un status social, nu neapărat pentru a dezvolta agricultură.
„De multe ori, banii nu se transformă în mod real în livrări de produsele agricole, ci sunt folosiți mai mult pentru achiziții sau alte activități care nu aduc valoare adăugată sectorului,” explică senatorul. Acest model de distribuție a fondurilor a dus, în ultimii ani, la o creștere a diferențelor între fermierii mici și mari, iar potențialul de a dezvolta o agricultură durabilă și competitivă rămâne inestompat.
Piața procesării – cheia unui sector agricol rezilient și profitabil
Un alt punct central adus în discuție de Sebastian Cernic se referă la procesare. În condițiile în care România dispune de o varietate vastă de produse agricole, de la cereale și legume până la fructe și produse lactate, lipsa infrastructurii de procesare scade dramatic valoarea adăugată a acestor materii prime.
„Este esențial să schimbăm focusul pe procesare și pe dezvoltarea infrastructurii pentru a asigura o valoare mai mare sectorului agricol românesc,” afirmă senatorul. În opinia sa, fondurile europene ar trebui direcționate mai clar către sprijinirea proiectelor de creare a unităților de procesare și a lanțurilor de distribuție, pentru a reduce dependența de importuri și pentru a crește competitivitatea pe piețele europene și internaționale.
Context și perspective pentru reforme în distribuția fondurilor europene
Dezbaterea privind eficiența fondurilor europene în sectorul agricol nu este nouă, dar discursurile din ultimele luni arată o nevoie acută de recalibrare. Directorii și fermierii au semnalat în repetate rânduri lacune majore în modul în care aceste resurse sunt accesate și utilizate.
Deciziile recente ale Comisiei Europene, menite să flexibilizeze anumite programe și să le adapteze mai bine la realitățile locale, pot servi ca punct de plecare pentru reforme majore în următorii ani. În acest context, vocile precum cea a senatorului Sebastian Cernic devin fundamentale pentru a construi un sistem mai echilibrat, care să pună în centrul sprijinului sectorul de producție și procesare.
Reformarea acestor mecanisme devine, astfel, o prioritate pentru ca România să poată valorifica pe deplin potențialul agricol, în condițiile în care sectorul rural reprezintă una dintre cele mai importante resurse de dezvoltare sustenabilă, dar și o șansă pentru comunitățile locale de a se moderniza și de a crea locuri de muncă durabile.
