Conform Mediafax: Analize în teren pentru salvarea nivelului Dunării la Cernavodă
Un Comitet Interministerial s-a deplasat joi pe teren, în zona Cernavodă, pentru a analiza soluții menite să asigure funcționarea optimă a sistemelor de răcire ale Centralei Nuclearelectrice (CNE) Cernavodă, în contextul atingerii unor cote istorice minime ale fluviului Dunărea. Măsurile vizează prevenirea oricăror riscuri operaționale pentru centrala nucleară.
La discuțiile din teren au participat reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului, Ministerului Energiei, Ministerului Transporturilor, Ministerului Mediului, Administrației Naționale „Apele Române”, Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați, Administrației Canalelor Navigabile, Societății Naționale Nuclearelectrica (SN Nuclearelectrica) și Universității Tehnice de Construcții București. De asemenea, și-au adus contribuția specialiști din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), și din Ministerul Apărării Naționale (MApN).
Soluțiile identificate vor fi implementate în săptămânile următoare. Comitetul va funcționa pe o perioadă de 30 de zile, urmând ca în jurul datei de 13 septembrie 2026 să prezinte un raport final, care va include detalierea soluțiilor tehnice, un calendar de implementare și sursele de finanțare alocate.
Dragarea, o soluție rapidă pentru redirecționarea apei
Una dintre principalele măsuri analizate, considerată a putea fi realizată în cel mai scurt timp, este dragarea. Aceasta „creează condițiile, nu certitudinea” pentru echilibrarea distribuției apei în zona bifurcației Bala. În prezent, fluxul este preponderent direcționat spre brațul Bala, în proporție de 85%, în timp ce Dunărea Veche beneficiază doar de 15% din debit.
Prin dragarea unor canale cu o lățime de 30 de metri și o adâncime minimă de 2 metri, se estimează că un volum mai mare de apă va fi redirecționat pe Dunărea Veche, ajungând astfel spre Cernavodă. Un debit și o viteză sporite ale apei ar putea contribui, de asemenea, la reducerea sau menținerea nivelului de aluviuni pe noul canal dragat. Principalul obstacol în realizarea acestor lucrări de dragaj îl reprezintă nivelul foarte scăzut al apei, care implică riscul blocării navelor pe bancuri de nisip sau operarea cu nave cu pescaj mic, cu un randament redus. De asemenea, volumul redus de apă îngreunează mobilizarea utilajelor necesare de la Constanța sau din alte zone ale fluviului către brațul vechi al Dunării. Zonele vizate pentru dragare includ bifurcația Dunăre-canal CNE și sectorul din amonte de canalul CNE, cu prioritate în punctele kilometrilor 305-306, 308,5, 312,5-315, 322, 327 și 342,5, în perimetrul Bala.
Măsuri de dirijare a curentului și protecție
În proximitatea podului de la Cernavodă au fost amplasate și ancorate barje pe o lungime totală de 200 de metri, dispuse perpendicular pe malul stâng al fluviului. Acestea au rolul de a genera un efect de deviere a curentului către șenalul navigabil, direcționând apa către priza de apă a centralei și Canalul Dunăre-Marea Neagră. Testul urmărește evaluarea efectului pe care l-ar produce o lucrare hidrotehnică permanentă de dirijare, un epiu din piatră, planificat în aval, în apropierea canalului către CNE Cernavodă. Efectele sunt monitorizate constant prin măsurători, iar configurația poate fi ajustată sau barjele pot fi retrase oricând. La debitele actuale scăzute, rolul principal al acestei structuri este de a dirija curgerea și de a proteja zonele dragate împotriva recolmatării, un proces care se formează în timp, și nu de a ridica imediat nivelul apei.
La Cernavodă, în aval de pod, este planificată construirea unui dig scurt din piatră, denumit epiu. Acesta va porni de la malul stâng spre mijlocul fluviului, pe o lungime de aproximativ 150 de metri, fiind vizibil deasupra apei. Obiectivul său este de a direcționa apa către sectorul cel mai adânc al fluviului, unde se află canalul navigabil, gura Canalului Dunăre-Marea Neagră și priza de apă a centralei nucleare.
Soluții de pompare și rezervă pentru răcirea centralei
În zona Canalului Dunăre-Marea Neagră, mai exact pe canalul de aducțiune către bazinul de stocare al centralei, se analizează și măsuri de conservare a apei necesare centralei, prin pompaj, pentru a suplimenta debitul necesar procesului de răcire, chiar dacă nivelul Dunării Vechi va continua să scadă. Această soluție implică instalarea unui dig mobil, gonflabil sau tubular, care ar asigura un nivel minim, dar suficient pentru funcționarea sistemelor actuale de răcire a reactoarelor și a depozitelor de material uzat. Pompele, instalate pe barje sau pontoane plutitoare, ar prelua sarcina de a asigura nivelul și debitul necesar. În situații critice, apa din Canalul Dunăre-Marea Neagră poate fi utilizată prin sistemul de pompare pentru a asigura debitul necesar.
SN Nuclearelectrica dispune de echipamente de rezervă, precum pompe, generatoare de mare putere și instalații de răcire, capabile să asigure răcirea optimă a reactoarelor și a combustibilului uzat, chiar și în scenariul în care debitul de apă, chiar și cu baraj pe canalul de aducțiune, nu ar fi suficient. În acest scenariu critic, nivelul apei Dunării în zona Cernavodă ar coborî la 1,05 metri. Răcirea s-ar realiza în circuit închis, utilizând apă demineralizată provenită din echipamentele de tratare ale centralei, alimentate din surse subterane. CNE Cernavodă a pregătit echipamentele necesare și planificarea pentru un astfel de scenariu, iar toate instituțiile implicate contribuie la asigurarea logistică necesară menținerii răcirii.
Sursa: Mediafax
