Conform Economica: Soluții de urgență pentru cota Dunării la Cernavodă
Guvernul ROMÂNiei a demarat un plan de acțiune complex, prin intermediul Comitetului Interministerial BÂLA – CERNAVODĂ, pentru a asigura funcționarea optimă a Centralei Nuclearelectrice (CNE) de la CERNAVODĂ în condițiile celui mai scăzut nivel istoric al Dunării. Reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului, Ministerului Energiei, Ministerului Transporturilor, Ministerului Mediului, APELOR ROMÂNE, Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, Administrației Fluviale a Dunării de Jos GALAȚI, Administrației Canalelor Navigabile, SN NUCLEARELECTRICA, împreună cu specialiști din MAI, DSU și MAPN, au analizat în teren mai multe soluții concrete.
Strategii etapizate și testări în teren
Aceste măsuri, menite să apere cota Dunării la priza de răcire a centralei, vor fi implementate etapizat în următoarele săptămâni. Comitetul, operațional pentru o perioadă de 30 de zile, va prezenta un raport final pe 13 septembrie 2026, incluzând soluțiile tehnice adoptate, calendarul de implementare și sursele de finanțare.
Dragarea canalelor navigabile, cu lățimea de 30 de metri și adâncimea minimă de 2 metri, reprezintă o intervenție imediată. Aceasta are ca scop echilibrarea distribuției apei la bifurcația BÂLA, unde în prezent 85% din debit se îndreaptă spre brațul BÂLA și doar 15% spre Dunărea Veche. Un volum mai mare de apă pe Dunărea Veche va influența pozitiv și implicit nivelul la CERNAVODĂ. Totuși, nivelul scăzut al apei creează dificultăți logistice majore, blocând navele pe bancuri de nisip și limitând utilizarea utilajelor din alte zone.
Intervenții hidrotehnice și soluții de rezervă
Amplasarea de barje ancorate, pe o lungime de 200 de metri, perpendicular pe malul stâng al fluviului, în apropierea podului de la CERNAVODĂ, are rolul de a devia curentul spre șenalul navigabil și priza de apă a centralei. Această măsură este menită să verifice efectul unui epiu permanent, o lucrare hidrotehnică din piatră planificată în aval. Testarea barjelor este o intervenție reversibilă, iar scopul principal este dirijarea curgerii și protejarea zonelor dragate de recolmatare, nu neapărat o creștere imediată a nivelului apei.
În aval de podul de la CERNAVODĂ, este programată construcția unui epiu de piatră, pe o lungime de aproximativ 150 de metri. Acesta va împinge apa spre partea adâncă a fluviului, asigurând continuitatea necesarului pentru canalul navigabil, gura Canalului DUNĂRE – MAREA NEAGRĂ și priza de apă a centralei. De asemenea, va contribui la stabilizarea albiei. O altă soluție vizează canalul de aducțiune către bazinul de stocare al centralei, unde se poate instala un dig mobil gonflabil/tubular. Acesta ar asigura un nivel minim suficient pentru răcirea reactoarelor și a depozitelor de combustibil uzat, chiar și în condițiile scăderii ulterioare a nivelului Dunării.
CNE CERNAVODĂ dispune, de asemenea, de echipamente de rezervă, precum pompe și generatoare de mare putere, care pot garanta răcirea în condiții optime chiar dacă debitul de apă ar fi insuficient. În cel mai rău scenariu, când nivelul Dunării ar scădea la 1,05 metri, răcirea s-ar realiza în circuit închis, cu aport de apă demineralizată din propriile instalații de tratare, suplimentată din puțuri subterane sau stocuri suplimentare. Toate instituțiile implicate colaborează pentru a asigura logistica necesară menținerii răcirii.
Debitul Dunării din această perioadă este cel mai scăzut din istoria documentată. Tehnic, cel mai pesimist scenariu prevăzut de instituțiile de profil anticipa un debit de 2.000 m³/s la intrarea în țară (BĂZIAȘ), în timp ce valoarea actuală este de aproximativ 1.300 m³/s. Media anuală pentru luna august este de 3.900 m³/s, iar debitul mediu anual la intrarea în țară este de 5.500 m³/s.
Hidraulica fluviului la cote extrem de scăzute este dificil de anticipat, ceea ce explică abordarea etapizată și testarea fiecărei soluții. Măsurile implementate sunt monitorizate constant, ajustate sau retrase dacă nu produc efectul dorit, în timp ce soluțiile de rezervă sunt pregătite din timp.
Sursa: Economica
