Conform Stiripesurse.ro: România a ajuns în presa internațională după oprirea celui de-al doilea reactor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Decizia a fost luată pe fondul nivelului minim istoric atins de Dunăre, care nu mai poate asigura suficientă apă pentru răcirea instalațiilor. Astfel, producția de energie nucleară a țării a scăzut la zero, afectând deficitul energetic într-o perioadă critică.
Măsuri drastice pentru un nivel istoric scăzut al Dunării
Mai multe publicații străine, printre care Associated Press, Bloomberg și Reuters, relatează despre această situație fără precedent. Associated Press subliniază că Centrala de la Cernavodă, care furnizează aproximativ 20% din electricitatea României, a fost nevoită să oprească și al doilea reactor, după ce primul fusese oprit la sfârșitul lunii iulie. Autoritățile române au încercat să evite această consecință prin măsuri drastice, incluzând scufundarea unor barje încărcate cu piatră și intervenții militare pentru detonări controlate în apropierea Canalului Bala. Scopul a fost crearea unei bariere subacvatice și redirecționarea fluxului de apă către albia principală a Dunării și implicit către Cernavodă.
Bloomberg menționează că România își oprește complet singura centrală nucleară, în timp ce Ungaria se confruntă cu probleme similare la centrala sa de la Paks, unde autoritățile pregătesc, de asemenea, măsuri pentru creșterea nivelului Dunării. Valurile de căldură și lipsa precipitațiilor au afectat resursele de apă din întreaga Europă, cu probleme accentuate în partea de est a continentului.
Reuters notează că România a instituit stare de urgență în sectorul energetic pe durata lunii august și a solicitat reducerea voluntară a consumului de energie, în special în orele de vârf. Pentru a compensa pierderea energiei nucleare, Ministerul Energiei a repornit o centrală pe lignit și se bazează pe producția eoliană și hidroenergetică, în funcție de disponibilitatea apei.
Implicații europene și soluții pe termen scurt
Situația din România și Ungaria pune în lumină vulnerabilitatea sistemelor energetice europene în fața schimbărilor climatice. Seceta prelungită afectează nu doar producția de energie nucleară, ci și transportul pe căile navigabile, inclusiv livrările de combustibil necesar centralelor termice.
Reuters amintește de capacitatea de import a României de aproximativ 4.000 MW, ca măsură de siguranță, dar și de posibilitatea întreruperii etapizate a alimentării consumatorilor industriali, dacă situația o va impune. Aceste măsuri de urgență subliniază presiunea pe care seceta o pune asupra infrastructurii energetice.
Sursa: Stiripesurse.ro
