Conform Mediafax: Operațiunea de scufundare a celor patru barje pe Dunăre a fost o provocare majoră, oficialii afirmând că a existat „o singură încercare” pentru a se asigura că acestea vor forma un prag stabil, capabil să redirecționeze cursul apei. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Scrioșteanu, a descris operațiunea ca fiind „foarte bine pregătită”, dar a recunoscut presiunea imensă resimțită la fața locului, datorită colaborării între echipe care nu mai lucraseră anterior împreună și necesității de a garanta protecția acestora.
Tensiuni în timpul scufundării
Pregătirea meticuloasă a operațiunii nu a eliminat complet momentele de tensiune. Scrioșteanu a dezvăluit că, în timpul primei faze de scufundare a barjelor, legate două câte două prin cabluri groase, „o parte din cabluri au cedat”. Acest incident a generat o undă de neliniște, oficialul afirmând că „atunci când trosnesc cabluri foarte groase nu e așa de plăcut”. Cu toate acestea, intervențiile au fost rapide, iar barjele au fost stabilizate și scufundate în pozițiile dorite.
Prima operațiune de scufundare a durat aproximativ 11 ore, începând dimineața și terminându-se târziu în noapte. A doua etapă a fost mai rapidă, necesitând doar 7 ore. Oficialul a subliniat că barjele au fost poziționate exact conform planului, creând două praguri pe fundul Dunării. „Nimeni nu a mai făcut așa ceva în România”, a subliniat Scrioșteanu, explicând că procesul de scufundare a necesitat o coordonare inversă față de sistemele de siguranță ale ambarcațiunilor, menite să prevină scufundarea, pentru a asigura o coborâre lentă și controlată, eliminând riscul de rotație.
Cum funcționează pragurile create de barje
Cele două praguri nou create au rolul de a redirecționa o parte din debitul de apă de pe brațul Bala către Dunărea Veche. Primul prag este ancorat de mal și formează un unghi de 15 grade spre Dunărea Veche, în timp ce al doilea este poziționat mai spre mijlocul fluviului, într-o zonă unde curentul depășește un metru pe secundă. Aceste construcții au ca scop principal creșterea volumului de apă care ajunge în Dunărea Veche, cu estimări de peste 50 de metri cubi pe secundă suplimentar, conform datelor furnizate de Apele Române.
Planuri pentru extragerea barjelor
Irinel Scrioșteanu a clarificat că scufundarea celor patru barje este, deocamdată, provizorie. Planurile includ un proiect de extragere a acestora în viitor. Până atunci, se depune piatră în jurul barjelor pentru a le spori stabilitatea și a le proteja de acțiunea curenților. În paralel, continuă operațiunile de dragare pe brațul Bala, din ambele direcții, pentru a maximiza debitul de apă. Navigația pe brațul Bala rămâne deschisă.
Sursa: Mediafax
