Teama de înlocuire a locurilor de muncă de către inteligența artificială (AI) devine din ce în ce mai pronunțată în rândul angajaților din întreaga lume, iar un nou termen medical propus pentru a descrie această stare de anxietate reflectă gravitatea situației. Cercetătorii avertizează asupra unei noțiuni emergente – “tulburarea de înlocuire prin AI” (AI Replacement Dysfunction, AIRD), o condiție psihologică ce ar putea avea implicații serioase asupra sănătății mentale a celor afectați.
### Anxietatea în creștere în fața automatizării
Dacă până acum, impactul AI asupra ocupării forței de muncă s-a limitat aproape exclusiv la statistici și analize de piață, realitatea obstinață arată o altă față: angajații se confruntă cu un stres cotidian, alimentat de teama de a fi înlocuiți de tehnologie. În ciuda faptului că dovezile concrete despre pierderile masive de locuri de muncă generate de automatizare sunt încă reduse, preocupările și discuțiile din mediul economic sunt tot mai intense.
Rezultatele unui sondaj recent efectuat de Reuters/Ipsos relevă că 71% dintre respondenți sunt îngrijorați de perspectivele ca AI să lase “prea mulți oameni fără locuri de muncă în mod permanent”. La nivel global, atât angajații din clasa de mijloc, cât și cei din domenii vulnerabile, precum sectorul serviciilor sau al tehnologiei, sunt conștienți de riscul extins de înlocuire. În Statele Unite, peste jumătate dintre respondenți sunt de părere că AI le va afecta negativ perspectivele profesionale, mai ales pe cei cu venituri modeste sau medii.
### Noi provocări pentru sănătatea mintală a angajaților
În acest context, apar din ce în ce mai multe semne ale efectelor psihologice pe termen lung. Cercetările indică faptul că anxietatea și depresia pot fi rezultatul unei frici constante și persistente de pierdere a siguranței locului de muncă, iar acest stres exacerbat poate duce la tulburări mai grave. Astfel, cercetătorii au propus oficializarea unui nou termen medical: “tulburare de înlocuire prin AI” (AIRD), pentru a descrie suferința psihologică resimțită de persoanele confruntate cu această realitate.
Autorii acestei inițiative definesc AIRD ca fiind o suferință ce se manifestă prin anxietate, insomnie, depresie și confuzie identitară. Aceste simptome pot reflecta temeri mai profunde legate de relevanță, sensul muncii și capacitatea de a-și găsi un loc în societate. “Această condiție poate conduce, de asemenea, la provocări psihice suplimentare, precum abuzul de substanțe sau alte tulburări de sănătate mintală”, avertizează specialiștii.
### Impactul la nivel industrial și social
Deși rapoartele oficiale nu atribuie concedieri masive în mod direct AI, observațiile din industrie indică o tendință: companiile sunt tot mai dispuse să utilizeze tehnologia ca pretext pentru reduceri de personal, în special în pozițiile de entry-level. În practică, tinerii angajați și cei aflați la început de carieră sunt primii afectați, fiind mai ușor de înlocuit cu algoritmi sau roboți, ceea ce înrăutățește perspectivele de angajare pentru această categorie.
Prin urmare, pe termen mediu și lung, automatizarea riscă să intensifice dificultățile socio-economice ale unor grupuri vulnerabile, consolidând o problematică acută legată de echitate pe piața muncii. În ciuda faptului că AIRD nu a fost încă inclus în diagnósticurile clinice, cercetătorii au deja un cadru de identificare, inclusiv un chestionar de screening, menit să recepteze aceste simptome, iar tratamentul va fi la fel de variat, de la terapie cognitiv-comportamentală la intervenții de suport psihologic pentru a întări reziliența individuală.
În lumina acestor evoluții, perspectiva privind impactul AI asupra sănătății mintale devine o prioritate pentru specialiștii din domeniul medical și pentru politicile publice. În timp ce tehnologia avansează rapid, societățile trebuie să găsească echilibrul între beneficiile automatizării și protejarea bunăstării psihologice a celor care se tem că, în marele proces al progresului, pot fi uitati.
