Cercetare: Dieta ketogenică, cu conținut ridicat de grăsimi și redusă în carbohidrați, poate susține sănătatea creierului și încetini deteriorarea cognitivăea noastră”

O alimentație echilibrată nu doar furnizează nutrienți pentru organism, ci poate influența și sănătatea creierului. Un studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea din Missouri, din Statele Unite, arată că o dietă bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați – cunoscută drept dietă ketogenică – ar putea ajuta la păstrarea sănătății cerebrale și la întârzierea pierderii funcțiilor cognitive, în special la persoanele cu risc crescut de Alzheimer.

Echipa de la Facultatea de Medicină a universității analizează cum poate această dietă să influențeze metabolismul creierului la indivizii care poartă gena APOE4, cel mai puternic factor genetic asociat cu dezvoltarea formelor tardive de boală Alzheimer.

Într-un experiment recent cu șoareci, cercetătorii au observat că femelele purtătoare ale genei APOE4 aveau un microbiom intestinal mai sănătos și un nivel mai ridicat de energie cerebrală atunci când urmat o dietă ketogenică, comparativ cu cele alimentate cu o dietă bogată în carbohidrați.

Aceste efecte pozitive nu au fost identificate la masculi, ceea ce sugerează că beneficiile pot varia în funcție de sex și de profilul genetic.

Dieta ketogenică schimbă fundamental modul în care creierul își obține energia. În condiții normale, creierul folosește glucoza, provenită din carbohidrați, ca principal combustibil. Însă, pentru persoanele cu gena APOE4, mai ales femeile, acest proces devine mai eficient, ceea ce poate crește riscul de deteriorare cognitivă odată cu înaintarea în vârstă.

În cadrul unei diete ketogenice, organismul produce cetone, molecule rezultate în urma metabolizării grăsimilor, care pot substitui glucoza ca sursă de energie pentru celulele creierului. Aceasta ar putea oferi protecție neuronilor și reduce riscul de Alzheimer.

Rezultatele studiului evidențiază importanța unui plan nutrițional adaptat fiecărei persoane, în funcție de nevoi.

Specialiștii subliniază că, în locul unei abordări generale, ar fi mai eficient să se țină cont de factori precum gena, compoziția microbiomului intestinal, sexul și vârsta fiecărui individ.

Sursa articol