Razer își asumă fără menajamente riscul de a aduce în prim-plan inteligența artificială, chiar dacă opinia publicului rămâne acerbă și sceptică. La CES 2026, compania a lansat o serie de proiecte și afirmații menite să modifice percepția despre AI în gaming, dar și să definească un nou standard în utilizarea tehnologiilor avansate. În timp ce industria progresează spre integrarea AI-ului, gamerii rămân pesimiști, frustrați de perspectivele unui viitor dominat de automatizare, costuri crescute și conținut ieftin, comercializat sub pretextul inovației.
Un accent nou pe AI ca unelte invizibile, nu înlocuitori de creativitate
CEO-ul Razer, Min-Liang Tan, încearcă să reformuleze discuția: în loc să se concentreze pe AI-ul ca substitut al creativității umane, el vrea să promoveze conceptul de AI ca „unealtă invizibilă”, un suport pentru îmbunătățirea proceselor și a experienței dramatizate în culisele industriei de gaming. El explică: „Nu vorbim despre AI care înlocuiește munca creativă, ci despre AI care face jocurile mai bune, mai stabile, mai intensive din punct de vedere al tehnologiei, reducând timpul dedicat QA-ului, bug-urilor și iterațiilor.”Însă, diferența de percepție este evidentă. La CES, Razer a prezentat și un produs controversat: un companion holografic în stil anime, o bucată de tech futurist, dar care a inflamat rapid discuțiile online.
Companion holografic – între inovație și controverse etice
Proiectul Ava, așa cum se numește acest avatar holografic, a fost întâmpinat cu reacții mixte. În esență, Ava promite să fie un „copilot AI” pentru gamerii obișnuiți cu prezența fizică a unui avatar care să nu-i părăsească niciodată. Cu un display holografic și un design inspirat de personajele anime, acesta vizează să fie nu doar un coach în jocuri, ci și un asistent pentru organizarea zilnică. Razer a precizat că deja acceptă rezervări, iar livrările sunt estimate pentru a doua jumătate a anului 2026, în condițiile în care prețul de pornire este de 20 de dolari.
Însă, controversele s-au întețit în special pe fondul alegerii motorului conversațional: Grok, o platformă AI de la xAI, despre care unii experți au semnalat probleme legate de deepfake-uri cu conținut sexual. Chiar dacă Min-Liang Tan laudă „personalitatea” și „capabilitatea de conversație” ale acestei tehnologii, el evită să ofere un răspuns clar cu privire la nivelul de încredere și siguranță, semnalând două tări diferite: tehnologia avansată și riscurile inerente. O preocupare ce a generat dezbateri despre limitele unui avatar umanizat, care poate deveni mai mult decât un simplu „tool”, riscând să devină un obiect emoțional, cu consecințe etice neclare.
Investiții masive și riscuri de perpetuare a problemelor etice
Între timp, Razer plănuiește să investească peste 600 de milioane de dolari în AI în următorii ani, cu angajarea a circa 150 de specialiști în domeniu. O mutare vizibilă pentru a poziționa compania ca un jucător major în această cursă tehnologică. Tan insistă pe diferența dintre „slop-ul” (conținut generat rapid și ieftin, cu potențiale probleme de calitate) și AI-ul care optimizează procesul de dezvoltare, reducând fricțiunile IP și costurile asociate. Se dorește ca AI-ul să fie un partener subtil, integrat în proces, nu un înlocuitor total. Însă, perspectiva rămâne complicată, mai ales când noile produse pot fi interpretate ca „mai bune” doar pentru a masca dezavantaje precum lipsa de control asupra utilizării nișate de tehnologie.
Responsabilitatea și transparența, în prim plan
Un punct crucial menționat în cadrul discursurilor este responsabilitatea companiilor de a gestiona această tehnologie și de a oferi transparență asupra modului în care AI-ul este implementat. Întrebarea dacă AI-ul va fi inclus în prețul hardware sau va fi disponibil pe bază de abonament rămâne deschis, iar costurile continue pentru serviciile cloud și actualizări îngrijorează observatorii avizați. Într-un domeniu în care „prezența” devine o experiență personalizată, plata pentru aceste servicii – și, implicit, pentru date și informații – devine o strategie inevitabilă, cu un potențial de a agrava opoziția publică față de AI în gaming.
În final, pe măsură ce Razer și alte corporații equivalente pariază pe viitorul AI-ului, rămâne întrebarea dacă industria va putea sau va dori să se autocontroleze, acceptând responsabilitățile generate de astfel de tehnologii. Min-Liang Tan pare să opereze după un principiu simplu, dar periculos: dacă gamerii iubesc AI-ul, chiar dacă nu știu încă, înseamnă că trebuie să-l promoveze mai agresiv – chiar dacă locul de joacă rămâne o arena plină de contradicții etice și economice.
