Conform Descopera: Diavolul de mare, cel mai inteligent pește?
Reputația peștilor de a avea memorie slabă este pe cale să fie spulberată de cercetările recente. Unele specii au demonstrat capacități cognitive surprinzătoare, trecând chiar și testul oglinzii, un indicator al conștiinței de sine. Întrebarea care captează acum atenția oamenilor de știință este: cine deține titlul de cel mai inteligent pește?
Principalul candidat indicat de mulți cercetători este diavolul de mare, genul Mobula. Acești rechini au cel mai mare creier dintre toți peștii, atât ca volum absolut, cât și în raport cu dimensiunea corpului. Mobulele parcurg distanțe considerabile în căutarea planctonului, ceea ce necesită abilități avansate de orientare și coordonare. Mai mult, ele și-au adaptat comportamentul pentru a exploata luminile artificiale ale activităților umane, care atrag organismele de care se hrănesc.
Organizația Oceana subliniază că anumite zone ale creierului diavolilor de mare, responsabile pentru comunicare, învățare și rezolvarea problemelor, sunt deosebit de dezvoltate, sugerând capacități cognitive remarcabile.
Testul oglinzii și alți candidați
Un studiu din 2016 a explorat comportamentul diavolilor de mare ținuți în captivitate. Animalele supuse testului oglinzii nu au reacționat ca la un alt individ, ci au manifestat mișcări neobișnuite, interpretate ca încercări de a verifica dacă imaginea le aparține. Au fost observate răsuciri ale înotătoarelor în apropierea gurii și suflări de bule în timp ce priveau reflexia. Totuși, cercetătorii insistă că este necesar și „testul marcajului” pentru o demonstrație definitivă a conștiinței de sine.
Un alt pește care a stârnit interesul este peștele sanitar. Experimente anterioare au arătat că acesta a încercat să îndepărteze un semn aplicat pe corpul său, observat în oglindă. Acest comportament a fost interpretat de unii specialiști ca un posibil indiciu al recunoașterii propriei imagini.
Oamenii de știință atrag însă atenția că mărimea creierului nu este singurul factor determinant al inteligenței. Structura și organizarea cerebrală pot fi mai relevante decât volumul, un exemplu fiind păsările, care, deși au creiere mici, demonstrează abilități cognitive impresionante.
Provocările definirii inteligenței
Definirea inteligenței la animale reprezintă o provocare complexă. Alecia Carter, specialistă în comportamentul animal de la University College London, explică dificultatea comparării inteligenței speciilor foarte diferite, fiecare adaptată la mediul său specific. O abilitate esențială pentru oameni poate fi inutilă pentru un pește, iar lipsa ei nu implică o inteligență inferioară.
Cercetătorii suspectează că oamenii tind să aprecieze doar tipurile de inteligență pe care le recunosc ușor, ignorând capacitățile cognitive pe care încă nu le înțeleg pe deplin. De exemplu, studiile recente sugerează că limbajul balenelor cu cocoașă respectă reguli fundamentale ale limbajului uman, iar oamenii de știință caută metode de comunicare mai eficiente cu aceste mamifere.
Sursa: Descopera
