Focul Sfânt, un simbol religios cu o puternică încărcătură spirituală pentru creștinii ortodocși, a fost subiectul unor dezbateri aprinse de-a lungul istoriei. Surse istorice consemnează momente în care acesta nu a apărut, evenimente care au stârnit controverse și au alimentat dispute teologice.
Cazuri controversate în istorie
Unul dintre cele mai cunoscute episoade este cel din anul 1100, la scurt timp după ce cruciații au cucerit Ierusalimul. După ce latinii au preluat controlul asupra bisericii, patriarhul latin Daimbert a condus ceremonia, dar nu a reușit să obțină Lumina Sfântă. Cronici orientale menționează că focul nu ar fi apărut în Săptămâna Mare, în vinerea mare, iar acesta ar fi fost aprins ulterior, în absența latinilor și în prezența clerului grec și sirian.
Acest episod a alimentat disputele dintre clerul răsăritean și cel apusean. În secolele următoare, ceremonia a fost folosită ca instrument de polemică între ortodocși și catolici. Papa Grigore al IX-lea a emis chiar o bulă în 1238 prin care denunța ritualul ca fraudă și interzicea participarea clerului romano-catolic.
Anul coloanei despicate
Un alt episod controversat, invocat în mediul ortodox, este cel din 1579, legat de „coloana despicată”. Potrivit tradiției, patriarhul grec-ortodox Sofronie al IV-lea și credincioșii ortodocși nu au fost lăsați să intre în Biserica Învierii. Patriarhul s-ar fi rugat în curtea exterioară, lângă o coloană, iar focul ar fi apărut în mod miraculos, despicând coloana.
Acest eveniment este prezent în sursele ortodoxe. Coloana este indicată și astăzi pelerinilor, dar episodul nu are același consens istoriografic precum cel din 1100. Relatările cele mai vechi datează de la o distanță considerabilă față de momentul relatat, ceea ce face ca evenimentul să fie contestat de mulți istorici.
Contextul anului 1634
Un studiu academic recent a scos la iveală un text arab necunoscut despre „miracolul Luminii Sfinte” din 1634. Manuscrisul, redactat la scurt timp după evenimentele descrise, relatează conflictul dintre greci și armeni privind data celebrării Paștelui și implicit a ceremoniei Luminii Sfinte. Armenii ar fi încercat să împiedice desfășurarea ritualului ortodox, inclusiv prin atragerea autorităților otomane locale.
Mormântul a fost sigilat, pelerinii greci au fost împiedicați să se apropie, iar soldați otomani au fost postați în jurul Ediculului. Textul menționează apariția luminii în interiorul Mormântului, interpretată de autorul sursei ca o confirmare a poziției greco-ortodoxe. Există și surse armene care relatează evenimentele aproape invers, acuzând grecii de presiuni.
Anul acesta, liderii religioși din România, inclusiv Marcel Ciolacu și președintele Nicușor Dan, au transmis mesaje de unitate și speranță cu ocazia Paștelui, subliniind importanța păcii și a credinței în vremuri tulburi.
