Conform Antena 3: Oamenii de știință au creat cea mai albă vopsea din lume, capabilă să reflecte 98,1% din lumina soarelui și să răcească clădirile fără a folosi aer condiționat. Această inovație vine ca un răspuns la creșterea temperaturilor globale și la dependența tot mai mare de sistemele de climatizare, care consumă cantități mari de energie electrică și contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră.
Secretul unei reflectivități record
Echipa de ingineri de la Universitatea Purdue din Statele Unite, condusă de profesorul Xiulin Ruan, susține că a dezvoltat o vopsea albă cu o capacitate excepțională de reflecție. Aceasta poate răci suprafețele în mod natural, chiar și în bătaia directă a soarelui. Măsurătorile de laborator au confirmat că materialul reflectă aproximativ 98,1% din lumina solară, depășind performanțele vopselelor albe obișnuite pentru exterior, dar și ale unei versiuni experimentale dezvoltate anterior de aceeași echipă. Chiar și o diferență aparent mică în procentajul de reflecție poate avea un impact semnificativ asupra temperaturii unei clădiri expuse ore întregi la soare. În mod obișnuit, vopselele albe absorb suficientă energie solară pentru a se încălzi, iar produsele speciale pentru acoperișuri reflectă în jur de 80-90% din lumina solară, lăsând suprafața mai caldă decât aerul înconjurător.
Performanța ridicată a noii vopsele se datorează utilizării sulfatului de bariu (BaSO₄) ca ingredient principal. Acesta a fost selectat după o analiză amănunțită a numeroase materiale albe existente în natură. Pe lângă alegerea pigmentului, dimensiunea particulelor joacă un rol crucial. Inginerii au combinat particule de diferite dimensiuni, fiecare reflectând alte lungimi de undă ale luminii, permițând astfel trimiterea înapoi în atmosferă a unei porțiuni mult mai mari din spectrul solar. Cercetătorii au acordat atenție și durabilității formulei, pentru a preveni crăparea sau exfolierea vopselei cauzată de o concentrație prea mare de particule.
Efecte de răcire semnificative
Testele efectuate în condiții exterioare au demonstrat că vopseaua poate reduce temperatura suprafețelor mai mult decât umbra naturală sau acoperirile convenționale. În timpul zilei, sub soare puternic, suprafețele acoperite cu noua vopsea au fost, în medie, cu aproximativ 4,5°C mai reci decât aerul înconjurător. După apus, când răcirea radiativă devine mai eficientă, temperatura suprafețelor a scăzut cu aproximativ 10,5°C sub temperatura aerului. Efectul de răcire a fost observat chiar și iarna, când, la o temperatură a aerului de aproximativ 6°C, suprafața vopsită a rămas considerabil mai rece decât mediul ambiant.
Potrivit cercetătorilor, acoperirea unui acoperiș de aproximativ 93 de metri pătrați cu această vopsea poate genera un efect de răcire echivalent cu aproximativ 10 kilowați, în condiții favorabile. Această capacitate de răcire depășește performanța multor sisteme rezidențiale de aer condiționat, performanța reală variind în funcție de climă, designul clădirii și condițiile meteorologice.
Șase ani de cercetare pentru o soluție sustenabilă
Dezvoltarea acestei vopsele revoluționare a necesitat aproximativ șase ani de experimente. Echipa de la Universitatea Purdue a analizat peste 100 de materiale candidate pentru răcirea radiativă pasivă. O versiune anterioară folosea carbonat de calciu, dar trecerea la sulfatul de bariu a permis creșterea gradului de reflecție a luminii solare fără modificări majore în procesul de fabricație. Noua formulă poate fi produsă folosind tehnologii deja existente în industria vopselelor, permițând astfel fabricarea sa la scară comercială. Testele indică o rezistență la exterior comparabilă cu cea a vopselelor arhitecturale tradiționale. Universitatea Purdue a depus cereri de brevet pentru această tehnologie, care a beneficiat de finanțare din partea Cooling Technologies Research Center și a US Air Force Office of Scientific Research. Specialiștii consideră că astfel de acoperiri ar putea reduce semnificativ consumul de energie pentru răcirea locuințelor, birourilor și clădirilor industriale din zonele cu climă caldă. Deși este puțin probabil ca această tehnologie să elimine complet necesitatea aparatelor de aer condiționat, ea ar putea reduce considerabil timpul de funcționare al acestora și, implicit, consumul de energie.
Sursa: Antena 3
