Scorurile privind democrația la nivel global au înregistrat o ușoară îmbunătățire recent, sugerând o posibilă pauză în declinul observat din 2006. Indicele global a crescut cu 0,02 puncte, marcând una dintre cele mai mari creșteri din 2012. Aceasta reiese din evaluarea anuală a The Economist Intelligence Unit (EIU), care analizează starea democrației în 167 de țări.
Norvegia conduce în topul democrațiilor
EIU evaluează țările pe o scară de la 1 la 10, categorisindu-le în democrații depline, democrații imperfecte, regimuri hibride și autoritare. Norvegia rămâne pe primul loc, poziție pe care o deține de 16 ani. Noua Zeelandă ocupă locul al doilea, urmată de alte țări nordice.
Cele mai notabile îmbunătățiri s-au înregistrat în America Latină și Caraibe, unde scorurile au crescut în mai mult de jumătate din țări, influențate de participarea politică sporită. Asia și Africa subsahariană, cu populații tinere, demonstrează un potențial similar, evenimente recente precum protestele din Nepal, Kenya și Madagascar atrăgând un număr mai mare de oameni în politică.
Efectul Trump în unele țări
Participarea la vot în unele țări a fost influențată de factori externi, inclusiv de prezența lui Donald Trump. Alegerile din Canada, România și alte țări au înregistrat o prezență neobișnuit de mare la urne. Canada a urcat cinci locuri, ajungând pe locul nouă, reflectând o participare electorală record. România a avansat de la regim hibrid la democrație defectuoasă.
Danemarca a urcat patru locuri, pe locul trei, datorită modului în care a gestionat amenințările la adresa Groenlandei. În contrast, Statele Unite ale Americii au înregistrat o scădere, din cauza încercărilor de a schimba limitele electorale, utilizării armatei pentru a reprima protestele și a polarizării politice continue. Statele Unite ale Americii au pierdut 0,2 puncte și rămân o democrație imperfectă.
