Curtea Constituțională a României se reunește din nou luni, pentru a decide asupra constituționalității legii referitoare la pensiile magistraților. Această ședință vine după două amânări anterioare, una dintre acestea având loc chiar duminică, când patru judecători au părăsit sala, lucru ce a condus la lipsa de cvorum necesar pentru luarea unei decizii.
Ședința de luni, programată să înceapă la ora 10:00, este dedicată dezbaterii legii inițiate de Guvernul Bolojan. Aceasta propune, printre altele, creșterea vârstei de pensionare pentru judecători și procurori, precum și modificări ale modului de calcul al pensiilor. Întâlnirea de astăzi este crucială, având în vedere că, în contextul actual, România trebuie să adopte aceste modificări pentru a putea accesa fonduri de 231 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Amânările anterioare pentru pronunțarea legii, în special pe 10 și 28 decembrie, au evidențiat dificultățile cu care se confruntă Curtea. La ultima ședință, judecătorii au fost nevoiți să facă o pauză de 15 minute, iar plecarea celor patru judecători a dus la suspendarea ședinței. Decizia de a amâna din nou pronunțarea a fost determinată de necesitatea ca minimum șase din cei nouă judecători să fie prezenți pentru a se lua o hotărâre validă.
Fostul judecător al CCR, Tudorel Toader, a menționat că nu este exclus ca din nou unii judecători să nu fie prezenți, dar a subliniat că, cu șase judecători în sală, este posibil să se ia o decizie. El a precizat că nu există o limitare legală în ceea ce privește amânările.
Legea propusă de Guvernul Bolojan aduce o serie de modificări ale sistemului de pensii pentru magistrați, inclusiv o perioadă de tranziție extinsă la 15 ani. Printre principalele modificări se numără:
– Pensia va fi echivalentă cu 70% din ultimul salariu net.
– Vârsta de pensionare va crește anual, ajungând la 65 de ani în 2042.
– Penziile anticipate vor fi posibile cu penalizări, în cazul celor care nu împlinesc vârsta standard.
Acest proiect de lege a fost contestat de Înalta Curte de Casație și Justiție, care consideră că modificările propuse discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu și că încalcă standardele internaționale.
Rămâne de văzut dacă astăzi se va reuși în sfârșit adoptarea unei decizii în privința acestei legi, având în vedere implicațiile acesteia pentru sistemul judiciar din România. Într-un climat politic și juridic complex, este esențial ca actele legislative să fie dezbătute și decise cu responsabilitate, având în vedere impactul pe termen lung asupra justiției române.
