Conform Digi24: Curtea Constituțională a României analizează astăzi noi contestații privind Legea integrității, un act normativ cu implicații majore pentru aleșii locali și partenerii acestora. Două aspecte centrale se află în atenția judecătorilor: aplicarea retroactivă a sancțiunilor și obligația partenerilor de viață de a depune declarații de avere și interese. Aceste prevederi au stârnit dezbateri aprinse, iar decizia CCR ar putea influența parcursul politic al mai multor oficiali.
Retroactivitatea sancțiunilor și ținta politică
Una dintre cele mai controversate prevederi contestate se referă la sancționarea retroactivă a incompatibilităților și conflictelor de interese constatate înainte de intrarea în vigoare a noii legi. Conform acestui articol, aleșii aflați în astfel de situații ar urma să își piardă mandatele în termen de 30 de zile. Contestatarii, printre care se numără 27 de senatori USR și PNL, susțin că această măsură încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii. Ei argumentează că legea trebuie să se aplice doar pentru viitor și nu poate impune sancțiuni noi, precum pierderea mandatului actual, pentru fapte sau situații juridice deja tranșate sub legislația anterioară. Această prevedere a fost interpretată de mulți ca având o „țintă fixă”, respectiv primarul Timișoarei, Dominic Fritz, dar și alți edili locali aflați în situații similare.
Declarațiile de avere ale partenerilor de viață, în vizorul CCR
Cel de-al doilea punct de tensiune majoră vizează extinderea obligației de depunere a declarațiilor de avere și interese la persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii. Noua lege nu definește explicit ce înseamnă o astfel de relație, lăsând loc interpretărilor și obligând persoanele vizate să se „autocalifice” pentru a evita sancțiuni. Președintele și opoziția consideră că publicarea nominală a averilor unor persoane private, care nu ocupă funcții publice, reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată, contrară standardelor europene. Această măsură ar viza, conform speculațiilor, partenera președintelui, Mirabela Grădinaru.
Contextul în care se desfășoară aceste dezbateri este unul complex, marcat de presiunea fondurilor europene. Legea integrității este un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar promulgarea sa este necesară până la sfârșitul lunii august pentru a debloca o tranșă de 771 de milioane de euro. Reprezentanți ai unor partide acuză opoziția că blochează primirea acestor fonduri din motive politice. Pe de altă parte, contestatarii afirmă că integritatea nu poate fi garantată prin legi neconstituționale și că o astfel de legislație viciată ar periclita chiar jalonul PNRR.
Această confruntare legală și politică are loc într-un moment sensibil, după ce Curtea Constituțională a limitat deja, în mai 2025, caracterul public al informațiilor despre familie din declarațiile de avere. Agenția Națională de Integritate (ANI) și experții anticorupție avertizează că o eventuală diminuare a transparenței în privința averilor ar putea afecta angajamentele internaționale ale României. Decizia finală a Curții Constituționale va stabili dacă Legea integrității va intra în vigoare în forma actuală sau va necesita modificări.
Contextul PNRR și presiunea fondurilor europene
Legea integrității reprezintă un jalon critic în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie promulgată până la 31 august.
Reprezentanții social-democraților acuză USR și PNL că, prin această sesizare, blochează primirea a 771 de milioane de euro din fondurile europene pentru a-și proteja liderii. Contestatarii afirmă că integritatea nu se poate asigura prin legi neconstituționale „date împotriva adversarilor politici, ca în dictatură” și că o lege viciată ar periclita oricum jalonul PNRR în fața Comisiei Europene.
Precedente și riscuri internaționale
Disputa are loc în contextul în care, în mai 2025, CCR a limitat deja caracterul public al informațiilor despre familie din declarațiile de avere. Agenția Națională de Integritate (ANI) și experții anticorupție avertizează că eliminarea transparenței averilor poate încălca angajamentele internaționale ale României faţă de OCDE, GRECO şi Comisia Europeană (în cadrul Raportului privind Statul de Drept).
Sursa: Digi24
