Marți, Curtea Constituțională a României (CCR) este programată să delimiteze pe temele sesizărilor și acuzațiilor legate de neconstituționalitatea legii prin care se reglementează plata pensiilor private, sesizări depuse de AUR și ICCJ. La ultimele ședințe, verdictul a fost amânat.
La ședința CCR din 12 noiembrie, s-au discutat, printre altele, problemele de neconstituționalitate a Legii privind plata pensiilor private, sesizate de senatorii din grupul parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și respingerea de neconstituționalitate a Legii privind plata pensiilor private, adresată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Deciziile referitoare la aceste chestiuni au fost reprogramate pentru 25 noiembrie, potrivit News.ro.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a adresat CCR o sesizare cu privire la Legea privind plata pensiilor private, argumentând că sumele acumulate în conturile personale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanților, gestiunea acestor fonduri fiind doar drepturi ale administratorilor, în timp ce statul își exercită numai un rol de supraveghere, fără a avea controlul asupra acestor active.
ICCJ a subliniat că limitarea valorii pensiei lunare în conformitate cu pensia de tip retragere programată la valoarea indemnizației sociale pentru pensionari, stabilită pentru sistemul public de pensii, și calculul valorii pensiei lunare pentru pensia viageră exclusiv de către furnizor, condiții aplicabile atât la pensiile private (Pilonul II) cât și la pensiile facultative (Pilonul III), “întrerupe nejustificat dreptul de proprietate și libertatea contractului și cauzează un dezechilibru al intereselor, contradicând astfel prevederile constituționale”.
Judecătorii au afirmat că, ”fără un scop bine definit și o compensație adecvată, aceasta intervenție devine o privare nejustificată de proprietate, egal cu o expropriere indirectă”.
Înalta Curte de Casație și Justiție nu susține, de asemenea, că plățile cu caracter de pensie ar trebui efectuate de alte entități decât fondurile de pensii.
”În plus, decizia legislativă conform căreia fondurile de pensii private nu vor mai fi responsabile pentru plățile pensiilor, cu scopul de a înființa entități distincte, adică fonduri pentru plata pensiilor private, cărora li se vor transfera fondurile și care vor fi responsabile pentru plăți către membrii fondului de pensie este disproporționată. Aceasta implică creșterea riscului insolvenței, fie a fondului de pensie privat, fie a fondului de plată a pensiilor privat, dar și creșterea costurilor, deoarece fiecare entitate va percepe comisioane proprii pentru a acoperi cheltuielile și obținerea de profit”, a menționat Înalta Curte.
Judecătorii ICCJ au argumentat că participanții la fondurile de pensii au constituit economii și și-au planificat viitorul financiar pe baza cadrului legal existent, care garanta dreptul de proprietate individuală și caracterul privat al activelor personale.
