Curtea Constituțională a României hotărăște: disparitatea în legislație privind încetarea activității ofițerilor de poliție judiciară trebuie remediată
Decizia Curții Constituționale a României din ultimele zile aduce în prim-plan o problemă de fundament în sistemul de aplicare a legii în domeniul justiției, mai precis în cadrul structurilor specializate ale poliției. Instanța a stabilit că articolul din legislație care reglementează încetarea activității ofițerilor sau agenților de poliție judiciară, în contextul retragerii avizului conform emis de procurorul-șef al DIICOT, este neconstituțional. Această hotărâre pune în discuție modul în care se gestionează carierele și statutul profesional al celor care activează în lupta împotriva criminalității organizate, un domeniu delicat, în care integritatea și continuitatea organelor de investigație sunt esențiale.
Un legist reevaluate în contextul luptei împotriva criminalității organizate
Pentru mai multă vreme, legislația a permis ca, odată ce avizul conform al procurorului-șef al DIICOT a fost retrase, ofițerii și agenții de poliție judiciară să fie nevoiți să iasă din sistem. Practic, această prevedere putea duce la fragile sau chiar imprevizibile schimbări în cadrul forțelor speciale, punând sub semnul întrebării continuitatea activității anti-criminalitate. Curtea a decis însă că această situație contravine Constituției, considerând că această reglementare restricționează dreptul la muncă și accesul la poziții publice, fără a asigura garanții suficiente pentru respectarea drepturilor celor în cauză.
„Considerăm că prevederea este neconstituțională”, au transmis judecătorii în motivarea hotărârii. În esență, Curtea a intervenit pentru a corecta o lacună legislativă, considerând că orice decizie cu impact asupra carierei unui ofițer trebuie să fie în concordanță cu principiile fundamentale ale statului de drept, inclusiv dreptul la un proces echitabil și la protecția drepturilor profesionale.
Impact asupra corpului poliției și a luptei împotriva crimei organizate
Această decizie are implicații imense pentru structurile DIICOT și, implicit, pentru întreaga poziționare a României în lupta împotriva criminalității organizate. Până acum, retragerea avizului conform avea permisivitatea de a declanșa plecarea ofițerilor din sistem, ceea ce putea cauza fragilizarea structurilor speciale și chiar riscul de a pierde experți cu experiență. Într-un moment în care criminalitatea transfrontalieră și terorismul reprezintă amenințări majore, această situație nu putea fi ignorată de instituțiile competente.
Legea trebuie să fie clară și să garanteze continuitatea activității în domenii atât de sensibile, mai ales în condițiile în care România colaborează tot mai strâns cu organisme internaționale în lupta împotriva criminalității transnaționale. În plus, hotărârea CJ a deschis discuții privind necesitatea unor reforme legislative pentru a evita situații similare în viitor și pentru a asigura protecția profesională a celor implicați în investigații complexe.
Ce urmează după decizia Curții?
Autoritățile legislative sunt acum confruntate cu faptul că legea are nevoie de o revizie profundă pentru a fi aliniată deciziilor Curții Constituționale și pentru a garanta drepturile ofițerilor. În timp ce Ministerul Justiției a anunțat că va iniția consultări pentru a ajusta legislația în sensul recomandărilor Curții, experții atrag atenția că îmbunătățirile trebuie să vizeze nu doar aspectele legale, ci și consolidarea culturii instituționale și a protecției celor care luptă pentru siguranța țării.
Decizia de miercuri nu doar că aduce clarificări juridice, ci și reafirmă importanța unui cadru legislativ clar, echilibrat și respectuos față de drepturile și garanțiile constituționale. În timp ce șansele unor modificări rapide par a fi crescute, pentru specialiști constată că toate părțile implicate trebuie să colaboreze pentru a asigura stabilitatea și eficiența în combaterea amenințărilor criminale de care depinde siguranța națională.
