Cât de expuse sunt datele personale ale românilor?

Furtul de identitate în era digitală s-a schimbat radical și, din păcate, devine tot mai sofisticat și omniprezent. Dacă acum câțiva ani, furtul de identitate semnifica simpla furare a unui buletin, astăzi, în lumea conectată în permanență, înțelegem sub acest concept întregul ecosistem de date personale, conturi și credențiale. În timp ce cybercriminalii exploatează zona digitală pentru profit rapid, victimele pot ajunge să piardă din vedere complexitatea și vulnerabilitatea propriilor informații din cauza unei rețele întinse de breșe, metode sofisticate și dependență de servicii digitale.

Transformarea modului în care se fură identitatea digitală

Procedeele de furt s-au adaptat noii realități a internetului. Dacă anterior, atacatorii încercau să fure parolele, acum, cea mai mare amenințare este accesul direct la sesiunile deja autentificate – prin cookie-uri, tokenuri sau sesiuni active. Malware-ul specializat, cunoscut ca infostealer, colectează date precum parolele salvate, cookie-urile sau informațiile din autofill și le trimit infractorilor în log-uri care pot ajunge rapid în mâinile celor cu intenții negative. În plus, folosirea credențialelor furate pentru a accesa inițial conturi devine o metodă principală pentru a pătrunde în alte platforme, alimentată de reutilizarea parolelor și de infostealerele sofisticate.

Un alt factor amplificator al fenomenului este industrializarea fraudei. Grupări specializate creează mesaje de phishing din ce în ce mai bine țintite și personalizate, uneori însoțite de date reale, pentru a convinge utilizatorii să dezvăluie informații confidențiale. În Europa, Europol și ENISA avertizează asupra tehnologiilor noi care permit scalarea rapidă a fraudelor și a tehnicilor de impersonare, axate mai mult pe manipularea psihologică decât pe atacuri tehnice brute. În rândul particularilor din România, fenomenul capătă dimensiuni locale mai evidente, mai ales în cazul aplicațiilor bancare, serviciilor publice digitalizate sau platformelor de plăți, unde tentativele de phishing și de fraudare sunt tot mai frecvente și elaborate.

Moduri de a-ți proteja identitatea în fața amenințărilor moderne

De la simple mesaje phishing trimise pe email sau SMS, până la pagini clonă care seamănă perfect cu cele oficiale, metodele de fraudare s-au diversificat și au devenit mai greu de detectat. Însă cea mai importantă schimbare recentă este utilizarea tehnicilor ATM – adversary-in-the-middle – prin care atacatorii nu doar fură parola, ci și sesiunea de după autentificare sau codul de autentificare temporar, manipulând fluxurile legitime de autentificare. În plus, infostealerele țintesc dispozitivele, exploitând vulnerabilități ale sistemelor de operare sau extensii de browser dubioase, și chiar breșe ale terților pot compromite datele multiple, cum ar fi parolele, numerele de telefon sau adresele de email asociate cu recuperarea conturilor.

Pentru utilizatorii obișnuiți, soluțiile există, însă este nevoie de o abordare exigență. Înlocuirea parolelor reciclate cu manageri de parole și adoptarea autentificării cu chei hardware sau passkeys pot crește considerabil nivelul de securitate. Verificarea regulată a sesiunilor active, schimbarea parolelor și verificarea dispozitivelor conectate sunt pași esențiali pentru a evita surprize neplăcute. În plus, toate aceste măsuri trebuie completate cu o atitudine precaută: evitarea distribuției datelor personale în condiții nesigure și verificarea cu atenție a mesajelor sau solicitărilor urgente, chiar dacă par oficiale.

Ce faci dacă suspectezi o compromitere

Primul răspuns în cazul unui potențial atac sau a unei breșe constă în limitarea rapidă a daunelor. Schimbarea parolelor principale și activarea sau întărirea autentificării multifactor, urmate de revocarea sesiunilor active, sunt pași esențiali pentru a bloca accesul fraudulos. Conturile bancare, rețelele sociale și email-urile personale trebuie inspectate pentru activități suspecte, precum adăugarea de adresă de recuperare sau reguli de forwarding, care pot semnaliza o persistare a atacului.

Pe lângă verificări și resetări, este crucial ca persoanele să își documenteze incidentul și să raporteze situația autorităților sau platformelor implicate, pentru a preveni răspândirea rezultatului unui atac și a proteja și alți utilizatori. Într-o lume în care automatizarea și tehnicile avansate permit infractorilor să exploateze orice vulnerabilitate, conștientizarea și vigilența rămân cele mai bune arme.

În final, evoluția tehnologică și adaptarea criminalilor la aceste trenduri vor continua să dezvolte noi metode, dar o atenție sporită și măsuri concrete de apărare pot reduce dramatic riscul de a fi victima unui atac digital. Într-o societate din ce în ce mai dependentă de date, protejarea identității digitale devine o necesitate vitală, mai ales într-un peisaj în continuă schimbare, unde hotărârea și măsurile proactive fac diferența între siguranță și pierdere.

Diana Gheorghiu

Autor

Lasa un comentariu