Automatizarea avansată pe șoselele din România rămâne încă un obiectiv de viitor, nu o realitate de zi cu zi
În anul 2026, discuția despre mașinile autonome nu mai e un exercițiu teoretic, ci o temă precisă, cu limite și reguli clar stabilite. Ce înseamnă, însă, cu adevărat o mașină fără volan și pedale? Răspunsul nu se reduce la promisiunile din trecut, ci ține mai mult de diferența între asistența avansată și autonomia reală, aspecte pe care legislația și infrastructura trebuie să le accepte și să le susțină.
De la funcții de asistență la vehicule autonome: niveluri și realități
Când vorbești despre “fără volan”, te referi la un nivel extrem de avansat al automatizării, în care vehiculul poate funcționa fără intervenția umană în condiții specifice. La baza acestei diferențieri stau nivelurile de automatizare: de la asistența modernă de nivel 2, capabilă să frâneze sau să păstreze banda, până la nivelul 4 și 5, în care mașina se poate descurca singură oriunde și oricând, fără niciun pilot automat uman.
În România, însă, percepția populară se limitează la ideea că mașinile autonome sunt deja pe drumurile publice, deși în realitate, funcțiile inteligente existente – de la frânare automată la păstrarea benzii – sunt încă departe de autonomia completă. Sistemele acestea sunt sensibile la condițiile de trafic, la marcajele șterse sau la infrastructura improvizată, probleme frecvent întâlnite pe drumurile românești. Or, diferența fundamentală stă în responsabilitatea legală: dacă un sistem de avansat asistență cere șoferului să fie atent și gata să intervină, autonomia adevărată nu mai are nevoie de astfel de intervenții și trebuie să fie reglementată în mod clar.
Legalitatea și infrastructura, blocaje în dezvoltarea reală
Legislația românească, la fel ca cea europeană, nu a fost încă adaptată pentru a permite testarea și circulația vehiculelor autonome în condiții reale. Există reglementări internaționale care stabilesc cerințe de siguranță și responsabilitate, însă nimic concret, încă, pentru trecerea de la pilotarea controlată la utilizarea de masă în trafic deschis. Discuțiile legate de autorizarea testelor pe rute prestabilite au fost ample, dar durerile birocratice și lipsa unui cadru legislativ clar au rămas obstacole majore pentru investitori și dezvoltatori.
Infrastructura rutieră joacă, de asemenea, un rol crucial. Marcajele clare, semnele vizibile și întreținerea corespunzătoare sunt condiții sine qua non pentru ca o mașină autonomă să funcționeze în condiții de siguranță. În plus, tehnologiile de conectivitate, precum 5G sau sistemele V2X, trebuie implementate pe scară largă pentru a permite schimbul de informații în timp real, elemento vital pentru prevenirea accidentelor sau gestionarea traficului în situații complexe.
Ce urmează pentru România în domeniul mașinilor autonome?
Potrivit experților, nu trebuie să ne așteptăm ca în următorii ani să vedem mașini complet autonome circulând pe drumurile naționale sau orașe în trafic deschis. În schimb, următoarea etapă va fi reprezentată de creșterea funcțiilor de asistență, mai ales pe autostrăzi sau în mediile urbane regulate, și de implementarea unor sisteme de nivel 3 în condiții foarte stricte, precum anumite zone bine delimitate sau în condiții meteo favorabile.
De altfel, scenariul plauzibil pe termen mediu în România presupune dezvoltarea de momente de autonomie de nivel 4 în zone limitate, precum aeroporturi, zone logistice sau parcele controlate, unde infrastructura și legislația pot fi ajustate mai ușor. Această abordare permite testarea etapizată și adaptarea progresivă la complexitatea traficului urban.
Pentru ca această tranziție să devină realitate, este nevoie de o combinație de factori: un cadru legal clar și predictibil, infrastructură rutieră de calitate, sisteme de conectivitate eficiente și, nu în ultimul rând, încrederea publicului. Toate acestea nu pot fi realizate peste noapte, iar pașii pe care România trebuie să îi parcurgă vor fi mici, dar siguri.
Pe măsură ce tehnologia și legislația evoluează, și România va face pași către mobilitatea autonomă, dar marele salt către mașini fără volan în trafic nu pare să fie în vizor pentru următorii ani, decât dacă se vor implementa schimbări radicale. În momentul de față, drumul spre mașini complet autonome rămâne o promisiune pe termen lung, iar prioritatea actuală este creșterea siguranței și a funcțiilor avansate, pas cu pas.
