Conform HotNews: Centralele pe cărbune, depășite de tehnologie și costuri
România se confruntă cu provocări majore în sectorul energetic, din cauza dependenței de tehnologii învechite precum centralele pe cărbune, a căror rentabilitate este tot mai scăzută. Corina Murafa, expertă în energie, compară situația cu renunțarea la pager în favoarea smartphone-urilor, subliniind că revenirea la cărbune nu este o opțiune viabilă, în ciuda capacității instalate de 1600 de megawați, din care vara aceasta s-au utilizat doar 800-900 megawați. Această utilizare redusă se datorează costurilor mari de producție și preferinței traderilor pentru energia importată, chiar și de la țări precum Ungaria sau Bulgaria.
Dependența de importuri și riscuri neașteptate
Redeschiderea unor grupuri energetice pe cărbune, propusă recent, ar genera noi dependențe externe, deoarece lignitul românesc nu ar fi suficient pentru a le alimenta. Această situație creează un cerc vicios, accelerând schimbările climatice și afectând alte surse de energie. Spre deosebire de Polonia, care a pornit cu 90% din mixul energetic pe cărbune, România se afla într-o poziție mai bună, cu doar 20%. Chiar și Germania, cu un guvern conservator, își menține termenul de 2038 pentru renunțarea totală la cărbune.
Proiectul minireactoarelor de la Doicești, riscant și scump
Proiectul minireactoarelor de la Doicești, deși ar evita problemele de răcire ale centralei de la Cernavodă, implică o tehnologie nouă și nedovedită, cu costuri de producție estimate de opt ori mai mari decât energia regenerabilă combinată cu stocarea pe baterii. Investiția masivă din bani publici într-o tehnologie necunoscută ridică semne de întrebare, mai ales în lipsa transparenței privind costurile și beneficiile.
Stocarea pe baterii, neglijată în strategiile energetice
Lipsa de investiții în stocarea pe baterii a fost cauzată de prioritizarea obsesiilor naționale pentru gaz și nuclear, dar și de interesele comerciale și politice ale companiilor de stat din sectorul energetic. Aceste companii, ce dețin monopolul în domenii precum gaz, nuclear și electric, nu au văzut cu ochi buni dezvoltarea stocării, care ar fi putut concura direct cu afacerile lor. Cu toate acestea, România are o fabrică de baterii care produce în principal pentru export, o oportunitate ratată pentru dezvoltarea unui lanț valoric integrat pe plan intern.
Dependența de China și viitorul gazului din Marea Neagră
Dependența de tehnologia chineză în domeniul energiei regenerabile reprezintă un risc, deși Uniunea Europeană caută soluții pentru a încuraja producția locală. Cu toate acestea, dependența de combustibili fosili, în special de țiței, este mult mai problematică. Exploatarea gazului din Marea Neagră, deși importantă, nu va fi suficientă pentru a acoperi necesarul României, iar riscurile de securitate în contextul războiului din Ucraina, precum și prețul ridicat al gazului, ridică noi provocări.
Problemele sistemului energetic românesc: politizare și ineficiență
Principalele probleme ale sistemului energetic românesc sunt politizarea excesivă, corupția și lipsa de transparență, care au dus la amânarea multor proiecte și strategii. Utilizarea neeconomică a resurselor și o viziune centralistă, dominată de câteva companii mari, împiedică dezvoltarea energiei descentralizate și a prosumatorilor. Deși există inițiative de economisire a energiei, lipsa de încredere între stat și cetățeni, precum și o cultură a eficienței energetice deficitare, complică implementarea acestor măsuri.
Optimismul lui Corina Murafa pentru viitorul energetic
În ciuda provocărilor, Corina Murafa rămâne optimistă, bazându-se pe evoluția tehnologiei, pe conștientizarea consumatorilor și pe integrarea în Uniunea Europeană. Dezvoltarea energiei descentralizate, a prosumatorilor și a pompelor de căldură, alături de reziliența climatică, ar putea asigura un viitor energetic mai stabil și mai durabil.
Mâine, HotNews va publica a doua parte a interviului cu Corina Murafa, axată pe cauzele crizei de la Cernavodă.
Sursa: HotNews
