Ciucu cere măsuri urgente împotriva graffitiurilor, dar ignoră arta stradală
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a cerut luni o intervenție administrativă rapidă împotriva graffitiurilor și afișajului ilegal din București. Edilul consideră că acest fenomen este o „boală” a orașului. În același timp, autoritățile tratează aceste intervenții vizuale ca pe un act de vandalism, în timp ce multe dintre ele reprezintă artă stradală autentică, sub formă de picturi murale.
Administrația locală a organizat o dezbatere publică pentru a analiza blocajele legislative. La eveniment au participat reprezentanți ai Primăriei Capitalei, ai Primăriei Sectorului 1 și ai Ministerului Culturii. Oficalii au căutat soluții pentru curățarea clădirilor din zonele protejate. Soluțiile se vor dezvolta în contextul în care legislația actuală ar putea împiedica acțiunile rapide ale autorităților locale în perimetrele istorice.
Problemele legale în calea „igienizării” capitalei
„Trebuie să oprim această boală. În Sectorul 6 nu există așa ceva. Am oprit și graffiti-ul și afișajul ilegal”, a declarat Ciprian Ciucu. Statutul zonelor protejate din centrul Bucureștiului, unde problema graffitiurilor este majoră, complică intervențiile rapide. Pentru a acționa în aceste zone, este nevoie de avizul Direcției de Cultură a Municipiului București (DCMB).
Ciucu a subliniat, de asemenea, că lipsa unor sancțiuni eficiente încurajează acest fenomen. „Cei care murdăresc orașul nu au niciun fel de repercusiune. Trebuie să ne trezim și să ieșim din ipocrizie”, a adăugat primarul general. La dezbatere, au fost prezentate imagini cu zone din București afectate de graffiti și afișaj ilegal.
Proprietatea privată, un obstacol major
Viceprimarul Capitalei, Stelian Bujduveanu, a explicat că una dintre principalele probleme este limita de intervenție pe proprietatea privată. „Ne lovim de câteva probleme foarte, foarte complexe, în materie de proprietate. Primarul poate dispune doar pe domeniul public sau cel privat al UAT-ului. Legislația nu te lasă să intri în curtea omului să ștergi graffiti-ul, chiar dacă e la intersecția dintre public și privat”, a spus acesta.
Bujduveanu a propus un proiect pilot într-o zonă centrală, care presupune inventarierea clădirilor afectate. În plus, vor fi notificați proprietarii. Vor fi aplicate amenzi atât pentru autorii vandalismului, cât și pentru proprietarii care nu intervin pentru a remedia situația. Administrația va oferi sprijin și va interveni, cu acordul proprietarilor, în baza avizelor obținute de la DCMB.
Arta stradală, între „mâzgăleli” și „plinta urbană”
Arhitectul Emil Ivănescu, președintele Ordinului Arhitecților filiala București, a nuanțat discuția. El a subliniat că nu tot graffitiul are același impact urban. Ivănescu a dat exemplul unor orașe precum Kiev, New York sau Paris, unde intervențiile artistice au fost integrate în spațiul public și au contribuit la calitatea vieții. „Aceste lucruri dezvoltă spațiul public. Ele sunt în legătură cu plinta urbană, acea zonă la nivelul străzii de care toți ne lovim. Asta influențează masiv calitatea vieții”, a explicat acesta.
Ministrul Culturii, Demeter István, a menționat că problema nu ține doar de lege, ci și de modul în care aceasta este interpretată și aplicată de instituții diferite. Instanțe, autorități locale și direcții de cultură, toate trebuie să colaboreze pentru a găsi soluții.
În cadrul aceleiași dezbateri, primarul Ciprian Ciucu s-a arătat frustrat de faptul că nu poate interveni rapid în zonele protejate. El a insistat că nu înțelege nevoia de proiecte complexe pentru a rezolva această problemă. În replică, ministrul Culturii a subliniat că soluțiile rapide sunt limitate, în special atunci când implică modificări legislative.
Sursa: Buletin.de
