Autostrada de Centură a Bucureștiului a devenit, din nou, scena unor probleme grave cauzate de lipsa unor centre dedicate și funcționale pentru intervenții rapide în condiții de iarnă. Porțiuni semnificative ale drumului, în special în zonele de legătură cu nodurile rutiere importante, s-au transformat în adevărate capcane pentru șoferi, fiind acoperite de un strat alunecos de gheață și polei, datorită lipsei materialelor antiderapante și a intervenției timpurii.
De obicei, în perioadele cu temperaturi scăzute și precipitații, administrația rutieră are obligația de a aplica preventiv sare sau clorură de calciu pentru a evita formarea poleiului. La București și pe Autostrada Capitalei, însă, această măsură esențială nu a fost luată la timp, astfel că utilajele care ar trebui să combată poleiul vin cu întârziere, fiind nevoite să plece de la distanțe lungi. În plus, utilajele contractate de Direcția de Drumuri și Poduri București se defectează frecvent, ducând la întreruperi și dificultăți în deszăpezire.
Imaginile surprinse în primele ore ale zilei de luni arată un peisaj de-ți înfioară: zăpadă frământată, acoperită de o peliculă de gheață, pe un asfalt alunecos. Viteza medie de deplasare a scăzut sub 50 de km/h, iar în zonele cu curbe periculoase, riscul de derapaj și accidente majore crește exponențial. Zonele de descărcare și accesele pe autostradă, unde șoferii trebuie să încetinească pentru a evita derapajele, sunt, de fapt, cele mai periculoase din cauza aderenței zero între cauciuc și suprafața de drum.
Un element critic în această situație îl constituie lipsa unui centru de întreținere și coordonare (CIC) funcțional pentru zona de nord a Autostrăzii Borș. Segmentul de 17,5 kilometri, care ar trebui să închidă inelul de nord, continuă să fie în șantier sau în condiții de inactivitate, iar utilajele care trebuie să intervină sunt fie defecte, fie prea departe pentru a răspunde prompt situației de urgență. În lipsa unui centru local, deszăpezirea se face cu utilaje din alte zone, iar timpul scurs pentru a ajunge în punctele critice face ca drumurile să devină adevărate patinoare.
Situația devine și mai complicată pe Lotul 1 al autostrăzii, unde proiectul de construire a unui CIC întârzie mai mult decât se anticipase inițial. În momentul de față, segmentul de 17,5 kilometri între Dragomirești și Corbeanca, menit să fie închis complet inelul de nord, rămâne în lucru, fără un orizont clar de finalizare. În aceste condiții, autoritățile de la nivel național și local sunt nevoite să se bazeze pe utilaje subcontractate, care însă se defectează rapid sau nu pot fi mobilizate prompt, creând un efect de bulgăre de zăpadă în gestionarea situației.
Reacția autorităților a fost, deocamdată, timidă. În zilele cu temperaturi extrem de scăzute și precipitații abundente, aplicațiile de navigație precum Waze au fost evacuate cu rapoarte despre multiple pericole. Utilizatorii au semnalat în mod constant formarea gheții și accidente în lanț, mai ales pe segmentul de inel sudic al A0, unde condițiile de drum sunt relativ mai critice. În aceste zone, șoferii fie au fost nevoiți să reducă viteza la maximum, fie să ignore complet recomandările de siguranță, în încercarea de a ajunge în siguranță la destinație.
Blocajele și întârzierea intervenției, combinată cu infrastructura incompletă și lipsa unei baze de intervenție în zona de nord, arată că problema nu se limitează la un moment de criză, ci are și o dimensiune structurală. Fără un centru de coordonare funcțional, care să poată gestiona rapid și eficient situațiile de urgență, riscul de accidente va rămâne ridicat și în următoarele zile.
Autoritățile spun că sunt conștiente de gravitatea situației și promit că se vor intensifica eforturile pentru deblocarea loturilor restante și pentru echiparea corespunzătoare a rutelor aflate în șantier. Însă, pe termen scurt, lipsa unor centre dedicate și funcționale rămâne un factor major care compromite răspunsul prompt în fața iernii dure. În timp ce temperaturile scad, iar stratul de polei devine tot mai consistent, singurele soluții rămân utilajele și strategiile de intervenție eficiente. În lipsa acestora, riscul de accidente va continua să crească, iar șoferii vor fi mereu pe marginea prăpastiei.
