Germania ia în vedere restricții stricte pentru social media și copii, pe fondul îngrijorărilor privind impactul asupra dezvoltării lor
Guvernul german și partidele politice din țară discută intens despre limitele de utilizare a rețelelor sociale pentru copii, în contextul în care experții avertizează asupra consecințelor pe termen lung provocate de timpul excesiv petrecut în fața ecranelor. În centrul acestei dezbateri se află propunerea de a limita accesul minorilor sub 16 ani, având ca scop protejarea sănătății lor emoționale și cognitive. Această tendință se înscrie într-un context global, în care alte țări iau măsuri similare pentru a constrânge accesul micuților la mediul digital.
Germany considering tighter social media restrictions for minors
Declarațiile recente ale cancelarului german Friedrich Merz marchează un punct important în discuția publică despre siguranța digitală a copiilor. În cadrul podcastului “Machtwechsel”, politicianul conservator a explicat poziția sa față de propunerea unor restricții mai stricte pentru tinerii utilizatori. Unii membri ai partidului său din Schleswig-Holstein au avansat chiar ideea stabilirii vârstei minime la 16 ani, însoțită de verificări obligatorii ale vârstei.
„Întrucât copiii de astăzi, la vârsta de 14 ani, petrec până la cinci ore sau mai mult pe zi în fața ecranelor, dacă toată socializarea are loc numai prin acest mijloc, atunci nu ar trebui să ne surprindă deficitele de personalitate și problemele de comportament social ale tinerilor”, a afirmat Merz, citat de Deutsche Welle. Aceste observații accentuează efectele nocive ale suplimentului masiv de tehnologie asupra procesului de dezvoltare a tinerilor și pun presiune pe autorități pentru a reglementa accesul în mod mai strict.
Chiar dacă favorizează o abordare precaută, Friedrich Merz nu susține interdicțiile totale, ci consideră că prioritatea ar trebui să fie protejarea copilului în anumite etape ale vieții. „Este nevoie de un echilibru între libertate și siguranță, însă în același timp trebuie să le oferim micuților spațiul de a se juca, de a învăța și de a se concentra asupra școlii”, a explicat politicianul.
Măsuri în piept cu cultura digitală a tinerilor
Pe fondul acestor discuții, alte partide din Germania au venit cu propriile propuneri. Partidul Social-Democrat (SPD) a introdus un model pe mai multe niveluri care prevede o interdicție totală pentru accesul copiilor sub 14 ani pe rețelele sociale. În mod similar, în alte părți ale lumii, țări precum Australia au adoptat măsuri radicale pentru a limita expunerea tinerilor în mediul digital. Astfel, în decembrie 2025, Australia a devenit prima națiune care a interzis accesul copiilor sub 16 ani pe platformele sociale, într-un efort de a limita riscurile și de a proteja sănătatea mintală a minorilor.
Această inițiativă australiană a inspirat Europa să își reconsideri politicile. Mai multe state europene analizează deja măsuri similare, în special în contextul creșterii cazurilor de anxietate, depresie și alte tulburări asociate cu utilizarea excesivă a social media de către tineri. Trecerea către reglementări mai stricte vine pe fondul unor studii care arată cât de mult timp petrecut în fața ecranelor poate dezechilibra procesul de formare a personalității, influențând capacitatea de socializare și chiar autonomia emoțională a copiilor.
Perspective și provocări
Deși majoritatea actorilor politici admis că măsurile restrictive trebuie să fie o soluție, aplicabilitatea și impactul lor rămân subiecte de dezbatere. Interdicțiile totale pot fi greu de urmărit și gestionat, existând riscul ca acestea să fie evitate prin soluții alternative sau să afecteze negativ libertatea de comunicare a minorilor. Astfel, se caută un echilibru între protejarea tinerilor și respectarea drepturilor lor fundamentale în spațiul digital.
În prezent, discuțiile continuă atât în spațiul politic, cât și în societate, în condițiile în care tot mai mulți specialiști și părinți își exprimă îngrijorarea față de efectele pe termen lung ale social media asupra dezvoltării sănătoase a noii generații. În același timp, în context internațional, măsurile agresive precum cele din Australia ar putea servi drept model pentru o reglementare globală mai coerentă, menită să protejeze tinerii de riscurile digitale. Rămâne de văzut dacă aceste inițiative vor fi adoptate pe scară largă și dacă vor putea echilibra nevoia de libertate cu responsabilitatea de a asigura un mediu sănătos pentru evoluția celor mici.
