Germania ia în serios protejarea celor mai tineri utilizatori ai rețelelor sociale, o problemă care a ajuns să fie discutată intens în contextul creșterii accesului copiilor la mediile digitale. Recent, cancelarul Friedrich Merz a exprimat sprijin pentru restricții mai stricte privind utilizarea rețelelor sociale de către minorii sub o anumită vârstă, subliniind impactul timpului petrecut zilnic în fața ecranelor asupra dezvoltării lor emoționale și sociale.
### Propunere de limitare a accesului la rețelele sociale pentru minim 16 ani
Declarațiile lui Merz au fost făcute în cadrul podcastului politic „Machtwechsel”, după ce o filială regională a Uniunii Creștin-Democrate (CDU) din Schleswig-Holstein a propus fixarea vârstei minime la 16 ani pentru utilizarea rețelelor sociale, însoțită de verificarea obligatorie a vârstei. Deși ideea ridică discuții privind libertatea de exprimare și libertatea de alegere, mulți experți atrag atenția că siguranța și dezvoltarea sănătoasă a copiilor trebuie să primeze în era digitală.
„Întrucât copiii de astăzi, la vârsta de 14 ani, petrec până la cinci ore sau mai mult pe zi în fața ecranelor, dacă toată socializarea are loc numai prin acest mijloc, atunci nu ar trebui să ne surprindă deficitele de personalitate și problemele de comportament social ale tinerilor,” a declarat Merz, avertizând asupra riscurilor implicate de consumul excesiv de conținut digital. În plus, el a punctat că părinții și autoritățile trebuie să fie proactive în limitarea timpului petrecut pe internet, mai ales în perioada critică a formării personalității.
### Echilibrul între libertate și protecție în legislație
Deși a recunoscut complexitatea impunerii unor interdicții, Friedrich Merz a subliniat că protejarea minorilor trebuie să fie prioritară. El consideră că, la această vârstă, copiii trebuie să aibă timpul necesar pentru joc, învățare și concentrare în mediul real, nu doar în cel digital. În opinia sa, o abordare echilibrată ar putea consta în reguli stricte, dar ajustate conform nevoilor de dezvoltare ale fiecărui copil, fără a limita complet libertatea de a accesa anumite platforme.
Această discuție nu este doar teoretică, ci face parte dintr-un val mai larg de măsuri legislative și culturale care vin să reglementeze utilizarea tehnologiilor de către copii. În paralel, o inițiativă similară a venit și din partea Partidului Social-Democrat (SPD) din Germania, care propune un model bazat pe restricții stricte, inclusiv interdicții totale pentru copiii sub 14 ani. Ideea vizează crearea unui mediu digital mai sigur, în care tinerii să poată explora și învăța fără riscul de a fi expuși la conținut inadecvat sau influențe nocive.
### Decizii internaționale și experiența Australiei
Aceasta nu este o problemă de actualitate doar pentru Germania. La sfârșitul anului 2025, Australia a devenit prima țară din lume care a introdus interdicții totale pentru copiii sub 16 ani în accesul pe rețelele sociale, un pas pionier în reglementarea vieții digitale a tinerilor. Măsura a fost primită cu diverse reacții, dar a generat un interes protapăt din partea altor state europene, care analizează acum posibilitatea adoptării unor legislații similare pentru protejarea generațiilor viitoare.
Pe măsură ce mediul digital devine tot mai integrat în rutina zilnică, dezbaterea privind limitele și responsabilitatea devine tot mai acută. Autoritățile și experții atrag atenția că trebuie găsit un echilibru între libertățile digitale ale tinerilor și necesitatea de a garanta o dezvoltare sănătoasă. În timp ce nu există încă o soluție universal acceptată, discuțiile din Germania și deciziile din Australia marchează un punct de cotitură în abordarea globală a acestei problematici. Cu toate că aceste schimbări vor necesita timp pentru a fi implementate și acceptate, ele indică o necesitate urgentă de a reevalua modul în care copiii și adolescenții pot beneficia sigur de avantajele lumii digitale, fără a fi supuși riscurilor excesive.
