Conform Stiripesurse.ro: Călin Georgescu a transformat comemorarea a 425 de ani de la uciderea lui Mihai Viteazul într-un discurs politic, comparând interesele Imperiului Habsburgic, considerate responsabile pentru asasinarea voievodului, cu „globaliștii anticreștini” de astăzi. Fostul candidat la alegerile prezidențiale susține că aceștia din urmă se tem de unitatea românilor.
De la Mihai Viteazul la „globaliștii anticreștini”
Într-o postare pe Facebook, Călin Georgescu l-a descris pe Mihai Viteazul ca pe un voievod creștin și primul domnitor care a reușit să unească românii prin forța armelor. Mesajul a fost transmis duminică, 9 august, marcată de 425 de ani de la asasinarea domnitorului pe Câmpia Turzii. Georgescu a argumentat că Mihai Viteazul devenise un obstacol pentru Imperiul Habsburgic, nu doar prin puterea sa, ci și prin simbolul pe care îl reprezenta: unirea românilor.
Pornind de la această interpretare istorică, fostul candidat la Președinție a tras o paralelă cu România contemporană. „La fel ca atunci, și astăzi, aceleași interese imperiale, reprezentate acum de globaliștii anticreștini, se tem de românii uniți”, a afirmat Călin Georgescu. Această declarație reiterează o temă recurentă în discursul său public, sugerând existența unor forțe externe care ar încerca să submineze unitatea și suveranitatea națională a României.
Asasinatul și simbolistica unirii
În viziunea lui Călin Georgescu, uciderea lui Mihai Viteazul nu a vizat doar eliminarea unui conducător incomod, ci și anihilarea proiectului politic pe care acesta îl reprezenta. Mihai Viteazul a reușit, în anul 1600, să reunifice, pentru o scurtă perioadă, Țara Românească, Transilvania și Moldova, consolidând astfel un simbol puternic al unității românilor.
Voievodul a fost ucis în august 1601, în tabăra de lângă Turda, de mercenari sub comanda generalului imperial Giorgio Basta. Capul său a fost trimis în Țara Românească și înmormântat la Mănăstirea Dealu, în timp ce locul unde a fost îngropat trupul rămâne necunoscut cu certitudine.
Apel la credință și unitate
Mesajul lui Călin Georgescu se încheie pe o notă religioasă, legând exemplul istoric al lui Mihai Viteazul de Evanghelia duminicii. El subliniază că puterea românilor de a rămâne uniți nu provine doar din proiecte politice, ci trebuie să se sprijine pe credință, rugăciune și post. Fostul candidat la Președinție invocă metafora grăuntelui de credință capabil să mute munții și îndeamnă românii la unitate, atât între ei, cât și în relația cu Dumnezeu.
Sursa: Stiripesurse.ro
