Tribunalul București a respins cererea de suspendare a alegerilor FRF: Răzvan Burleanu, confirmat pentru al patrulea mandat
Tribunalul București a publicat motivarea deciziei prin care a respins ordonanța președințială prin care ILIE Drăgan încerca să suspende alegerile pentru funcția de președinte al Federației Române de Fotbal (FRF). Instanța a arătat că nu se justifică suspendarea alegerilor prin procedură de urgență, având în vedere o „divergență de interpretare” privind cele trei mandate ale lui RĂZVAN Burleanu. Alegerile au avut loc la data stabilită, iar Burleanu a fost confirmat pentru un nou mandat.
Argumentele lui ILIE Drăgan și răspunsul instanței
Principalul argument adus de ILIE Drăgan, în vârstă de 41 de ani, a fost că admiterea candidaturii lui RĂZVAN Burleanu (41 de ani) ar încălca Statutul FRF. Acesta prevede că „Nicio persoană nu poate deține funcția de Președinte al FRF pentru mai mult de 3 (trei) mandate”.
Tribunalul a reținut că prima alegere a lui Burleanu a avut loc în martie 2014, după care, în timpul primului mandat, a fost adoptat un nou Statut care a introdus limita de trei mandate. Burleanu a mai fost reales în 2018 și 2022. Drăgan a argumentat că, prin acceptarea unei noi candidaturi, s-ar încălca prevederile Statutului.
Judecătorii au subliniat că este vorba despre o „divergență de interpretare” cu privire la aplicarea în timp a normelor Statutului adoptat în 2014. În motivare, se explică faptul că Drăgan consideră că modificările Statutului ar trebui să se aplice și mandatelor anterioare, în timp ce comisiile responsabile de validarea candidaturii lui Burleanu au apreciat că nu se aplică retroactiv.
„Urgența nu a fost demonstrată”
Tribunalul a explicat că ordonanța președințială are caracter strict provizoriu și de urgență, neputând să judece fondul litigiului. Instanța a considerat că măsurile solicitate de ILIE Drăgan – suspendarea hotărârii Comitetului Executiv, a convocatorului și a Adunării Generale – „nu sunt de natură să faciliteze, în sine, desfășurarea arbitrajului” și a respins cererea ca neîntemeiată, pe motiv că urgența nu a fost demonstrată.
Judecătorii au menționat că Drăgan nu a dovedit existența unei situații excepționale, care să-i pună în pericol dreptul până la soluționarea litigiului de către Tribunalul arbitral. De asemenea, instanța a notat că Drăgan nu a demonstrat că ar suferi un prejudiciu imediat, grav, dacă nu s-ar lua măsurile solicitate.
„Prejudiciile invocate de către reclamant sunt ipotetice și eventuale, constând în ipoteza în care contracandidatul său ar fi ales și ulterior s-ar constata nelegalitatea candidaturii, aspect care ar putea genera dificultăți pentru funcționarea federației”, se arată în motivare. Judecătorii au concluzionat că desfășurarea alegerilor nu determină un prejudiciu ireparabil.
ILIE Drăgan contestă rezultatul alegerilor și continuă lupta în instanțele civile. Primul termen al procesului este stabilit pentru 21 aprilie.
