Bulgaria se pregătește pentru al optulea tur de alegeri parlamentare în ultimii cinci ani, scrutinul electoral de duminică având potențialul de a aduce țara în pragul unei stabilități guvernamentale. Evenimentul este marcat de o criză politică persistentă și de o scădere a încrederii publice în clasa politică. Fostul președinte Rumen Radev, care a demisionat pentru a forma un nou partid, pare să conducă în sondaje, ceea ce ar putea schimba dinamica politică a țării balcanice.
Rumen Radev, omul care vrea să „spargă oligarhia”
Formațiunea politică „Bulgaria Progresistă”, condusă de Rumen Radev, este creditată cu 33% din intențiile de vot, potrivit sondajelor. Un astfel de rezultat l-ar putea transforma pe Radev în viitorul prim-ministru, deși o majoritate absolută pare dificil de obținut. Situația politică din Bulgaria este marcată de coaliții eșuate, alegeri anticipate și o polarizare accentuată, mai ales după începerea războiului din Ucraina.
Criza politică a culminat cu proteste ample la sfârșitul anului 2025, declanșate de un proiect de buget contestat, dar care s-au transformat într-o revoltă împotriva situației politice. Figurile centrale ale nemulțumirii publice sunt Boiko Borisov, fost prim-ministru și liderul partidului GERB, și Delian Peevski, un controversat oligarh. Rumen Radev, profitând de acest context, a demisionat din funcția de președinte și și-a lansat propriul proiect politic, promițând că va „sparge oligarhia”.
Între pro-europeanism și „stilul Orban”
Ascensiunea lui Radev a generat comparații cu Ungaria și, în special, cu fostul prim-ministru Viktor Orban. Apariția sa pe scena politică a stârnit dezbateri privind orientarea sa politică. Un apropiat al lui Radev a afirmat că acesta ar putea adopta politici similare cu cele ale lui Orban. În timpul mandatului său prezidențial, Radev a avut poziții divergente față de guvernele bulgare în ceea ce privește războiul din Ucraina, exprimându-și rezervele față de ajutorul militar pentru Kiev.
În același timp, în ciuda pașilor importanți făcuți spre integrarea europeană, inclusiv aderarea la Schengen și la zona euro, Radev a criticat Uniunea Europeană, acuzând-o de prioritizarea ideologiei în detrimentul pragmatismului economic. El a încercat să organizeze un referendum privind adoptarea monedei euro, dar a fost respins. În discursul său public, el se concentrează pe desființarea a ceea ce numește sistemul oligarhic.
Fragmentare politică și alianțe incerte
Partidul GERB, condus de Boiko Borisov, este pe locul al doilea în sondaje, însă Borisov a respins comparațiile cu Orban. Decizia unui membru GERB de a se alătura Consiliului pentru Pace al lui Donald Trump a generat controverse. Partidul lui Peevski și formațiunea naționalistă „Renașterea” avansează, de asemenea, în sondaje.
Deși Radev conduce în intențiile de vot, este puțin probabil să obțină o majoritate care să-i permită să guverneze singur. Formarea unei coaliții se anunță dificilă, mai ales în contextul în care tabăra lui Radev a exclus orice cooperare cu Borisov și Peevski. Istoria recentă a Bulgariei arată însă că „liniile roșii” se pot dovedi flexibile.
Rezultatul alegerilor din Bulgaria, cu impact potențial asupra parcursului intern al țării, va fi urmărit cu atenție de întreaga Uniune Europeană.
