Lege bugetară pentru 2026 adoptată în Moldova: creșteri, investiții și un deficit de aproape 21 miliarde de lei
Guvernul de la Chișinău a aprobat, luni, în lectura a doua, proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026, un document care prefigurează o creștere semnificativă a veniturilor, majorări de salarii și investiții crescute în diverse sectoare, dar și un deficit bugetar de aproape 21 miliarde de lei. Decizia a fost adoptată de parlamentul moldovean într-un context complex economic și social, având în vedere angajamentele țării de a susține reforme și de a întări economia națională.
Creșteri semnificative ale veniturilor și cheltuielilor
Potrivit documentului votat, bugetul pentru anul viitor prevede venituri în creștere, fiind estimată o economie robustă pentru a finanța proiecte prioritare, dar și pentru a susține majorările de salarii și pensii. În acest context, autoritățile moldovenești intenționează să aloce resurse importante pentru dezvoltarea infrastructurii, sănătate și educație. Secretary-ul de stat în Ministerul Finanțelor a menționat că aceste măsuri vizează „susținerea populației și stimularea creșterii economice în condițiile actuale de instabilitate economică regională”.
Contabilitatea acestor majorări nu lipsește însă de controverse, în condițiile în care deficitul bugetar prognozat tinde să atingă 20,9 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 2,5% din produsul intern brut. Experții financiari indică faptul că această sumă reprezintă un prag critic, dar autoritățile susțin că investițiile planificate și măsurile fiscale vor asigura o creștere economică sustenabilă.
Context internațional și implicații pentru economia Moldovei
Economia Republicii Moldova a fost, în ultimii ani, marcată de provocări precum conflictele geopolitice din regiune, fluctuațiile cursului valutar și sancțiunile economice. În această situație, adoptarea bugetului pentru 2026 reprezintă un pas important pentru stabilizarea economică și pentru parcursul de aderare la Uniunea Europeană, cu reforme în vizor și alinierea normelor financiare.
Dincolo de cifre, principalele provocări rămân gestionarea datoriei publice, atragerea investițiilor străine și consolidarea încrederii investitorilor în economia moldoveană. Guvernul de la Chișinău a subliniat în cadrul discursului parlamentar că politica bugetară va urmări aceste direcții, în paralel cu respectarea angajamentelor asumate față de partenerii occidentali și dialogul cu instituțiile europene.
Perspective și următorii pași
Deși calculul deficitului bugetar ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea pe termen lung, autoritățile moldovene estimează că măsurile întreprinse vor stimula creșterea economică și vor atrage fonduri europene pentru derularea proiectelor majore. În plus, atât premierul, cât și miniștrii au reiterat angajamentul de a monitoriza cu strictețe cheltuielile și de a implementa reforme fiscale structurate pentru a evita dezechilibrele financiare.
Corupția și birocrația rămân obstacole în calea dezvoltării durabile, iar experții continuă să pună presiune pe guvern pentru măsuri concrete în aceste direcții. Pe termen scurt, spectrul unei creșteri a deficitului și a dependenței de finanțări externe îngrijorează analiștii, însă deciziile adoptate pot constitui fundamentul unei perspective economice mai stabile dacă vor fi gestionate corespunzător.
Deocamdată, Moldova se află în fața unui an decisiv în plan bugetar și fiscal, cu provocări majore, dar și cu oportunități de consolidare a economiei în fața noilor realități regionale și globale. Prioritățile pentru autorități rămân stabilizarea finanțelor, crearea de locuri de muncă și stimularea dezvoltării naționale, într-un efort continuu de a asigura bunăstarea și stabilitatea pe termen lung.
