Bucureștiul, deși motorul economic al țării, se confruntă cu o natalitate scăzută, similară cu media națională, de 8 copii la mia de locuitori, potrivit datelor recente. Capitala, care generează un sfert din Produsul Intern Brut al României, se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește calitatea vieții, ceea ce influențează decizia de a avea sau nu copii.
Natalitatea scăzută din București contrastează puternic cu dezvoltarea economică a orașului. Migrația susținută dinspre alte zone ale țării către capitală nu se traduce într-o creștere a numărului de nașteri. În anul 2025, cele zece maternități de stat din București au înregistrat aproximativ 17.400 de nașteri, echivalentul a mai puțin de 50 de copii născuți zilnic, într-un oraș cu peste 2,1 milioane de locuitori declarați.
Factorii care influențează decizia de a avea copii
Sociologul Gelu Duminică a explicat că, deși Bucureștiul oferă venituri mai mari decât alte orașe din România, calitatea vieții nu a ținut pasul. Factori precum poluarea, neîncrederea în instituțiile statului și lipsa infrastructurii, cum ar fi școlile sau creșele, contribuie la scăderea natalității. Bucureștiul se confruntă cu aceleași probleme ca multe alte orașe europene, unde dezvoltarea economică nu merge mână în mână cu o îmbunătățire a calității vieții pentru toți locuitorii.
Capitala se confruntă cu o polarizare socială accentuată și cu o lipsă de încredere în capacitatea statului de a rezolva problemele cetățenilor. Aceste aspecte, coroborate, conduc la o scădere a natalității. În multe țări occidentale, un nivel ridicat de trai nu se măsoară doar prin venituri mari, ci include și accesul la servicii publice de calitate, un mediu curat și un sistem de protecție socială robust. Problemele acestea afectează în mod direct decizia tinerilor de a întemeia o familie în București.
Schimbări demografice și amânarea maternității
Datele arată că în București procentul femeilor cu vârste între 35 și 44 de ani care nu au copii s-a dublat față de începutul anilor ’90. Această tendință reflectă o schimbare semnificativă în mentalitatea și prioritățile femeilor, dar și în modul în care acestea își planifică viața. La nivel național, România a înregistrat o scădere constantă a numărului de nou-născuți în ultimii ani. În 2024, numărul acestora a scăzut sub 150.000, un semnal de alarmă pentru demografii și factorii de decizie.
În contextul actual, Bucureștiul se confruntă cu provocări majore legate de îmbătrânirea populației și scăderea natalității, ceea ce poate afecta în mod semnificativ dezvoltarea economică și socială a orașului pe termen lung.
Analizele arată că, în prezent, Mircea Geoană se confruntă cu o mare presiune din partea opiniei publice pentru a găsi soluții în ceea ce privește această problemă.
