Conform Digi24: Curtea de Apel București a respins acuzațiile DIICOT de trafic de persoane și constituire de grup infracțional organizat formulate împotriva lui Viorel Pașca și a familiei sale. Magistrații au decis că aceștia trebuie cercetați în libertate, în contradicție cu opinia colegului de la Tribunalul București care considera că există „suspiciuni rezonabile” de vinovăție. Motivarea instanței arată că tratamentul aplicat persoanelor din azilele lui Pașca „nu prezintă elemente caracteristice ținerii în stare de sclavie sau supunerii la procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire”.
Judecătorul a subliniat că teza exploatării victimelor „nu poate fi reținută raportat la probatoriul administrat”. Procurorii ar fi trebuit să demonstreze, conform motivării, că începând cu anul 2020, inculpații și-au însușit o bună parte din sumele primite din donații sau din contribuțiile sociale, în loc să le folosească pentru întreținerea persoanelor cazate.
Asistență medicală de bază, în ciuda deficiențelor
Curtea de Apel București a constatat că persoanele cazate beneficiau de asistență medicală de bază. Declarațiile martorilor au indicat existența unor consultații medicale periodice, inclusiv psihiatrice, tratamente prescrise și monitorizate, activități recreative și asistență în activitățile curente. Persoanele cu afecțiuni psihice erau integrate în comunitate și beneficiau de servicii de igienă corporală și articole de îmbrăcăminte curate.
Cu toate acestea, au fost identificate anumite deficiențe în acordarea serviciilor medicale. Printre acestea se numără nivelul educațional scăzut al personalului de îngrijire, lipsa capacității de a citi și scrie, precum și faptul că unii pacienți nu au beneficiat întotdeauna de tratamentul medical corespunzător afecțiunilor lor. De asemenea, unii pacienți contribuiau la administrarea propriilor medicamente, iar personalul de îngrijire era insuficient.
Resurse financiare limitate, nu exploatare
Judecătorul consideră că aceste lacune se datorează lipsei resurselor financiare, nu însușirii banilor de către inculpați. Conform rechizitoriului DIICOT, fiecare persoană cazată beneficia de 498 de lei pe lună, o sumă considerată „extrem de mică” pentru îngrijirea individuală, care nu permitea vorbirea despre o îmbogățire a inculpaților.
Suma lunară de aproximativ 500 de lei per pacient, incluzând donații, pensii și beneficii sociale, era insuficientă pentru a acoperi cheltuielile cu hrana, îngrijirea medicală, medicamentele și produsele de igienă. Prin urmare, carențele medicale identificate nu au fost cauzate de exploatare, ci de lipsa fondurilor necesare unui tratament medical de calitate.
Judecătorul a subliniat și dificultatea de a angaja personal medical calificat în mediul rural la salariul minim pe economie. De asemenea, ajutoarele sociale primite de persoanele vulnerabile nu le-ar fi permis să beneficieze de condiții de trai mai bune decât cele oferite de familia Pașca.
Controlul conturilor, o necesitate în lipsa resurselor
Faptul că inculpații retrăgeau sumele de bani de pe cardurile pacienților nu a fost considerat o formă de exploatare, având în vedere că sumele respective nu erau suficiente pentru supraviețuire. Demersurile pentru eliberarea cărților de identitate și stabilirea adresei de domiciliu sau reședință în locațiile controlate de aceștia au fost considerate firești, mai ales că majoritatea persoanelor nu aveau proprietăți și proveneau din alte județe.
Desemnarea unui tutore din rândul persoanelor controlate de membrii grupului a fost apreciată ca fiind necesară pentru satisfacerea nevoilor persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu. De asemenea, efectuarea demersurilor pentru obținerea certificatelor de handicap și deschiderea conturilor bancare nu a primit semnificația atribuită de procuror.
Atât timp cât inculpații asigurau cele necesare traiului pacienților, controlul conturilor și cardurilor bancare ale acestora nu a putut fi reproșat. Prin urmare, Curtea de Apel București a considerat că acuzațiile DIICOT nu se susțin și că nu există indicii temeinice care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților.
Sursa: Digi24
