Bruxelles neagă acuzațiile SUA privind influențarea alegerilor din România
Comisia Europeană a respins cu tărie acuzațiile venite din partea Statelor Unite, care sugerează că instituția europeană ar fi exercitat presiuni asupra rețelelor sociale pentru a influența alegerile din România. Declarația a fost făcută într-un context tensionat, în care un raport al Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților a SUA dezvăluie o serie de acuzații legate de o presupusă campanie de cenzură desfășurată de Bruxelles timp de un deceniu.
“Aceste afirmații sunt absurde și complet nefondate,” a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier. Reacția autorităților de la Bruxelles vine după ce, în raportul de 160 de pagini, s-a pledat pentru identificarea unei metode de cenzură a discursului american, prin intermediul reglementărilor europene.
Acuzații transatlantice
În ultimii ani, tensiunile dintre SUA și Uniunea Europeană s-au amplificat, iar acest raport își propune să arunce o umbră asupra reputației Bruxelles-ului. Documentul susține că UE a intervenit în mod repetat în activitatea marilor platforme online, cerându-le acestora să suprima publicațiile ce contestă vaccinurile contra COVID-19.
“Libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa,” a spus Regnier, subliniind că, în schimb, problema reală ar putea fi influența algoritmilor rețelelor sociale asupra alegerilor. Cu toate acestea, acuzațiile privind ingerințe electorale sunt, potrivit oficialilor europeni, o extrapolare exagerată a acțiunilor Comisiei.
Strategia Uniunii Europene
Uniunea Europeană a fost lăudată, dar și criticată, pentru reglementările sale stricte despre activitatea online a platformelor de socializare. Cu un arsenal de reglementări considerate cele mai solide din lume, Bruxelles-ul are ca scop asigurarea unui spațiu digital mai sigur. Aceste măsuri sunt, însă, contestate de administrația Trump și de mulți dintre patronii marilor rețele sociale, care consideră că reglementările afectează libertatea de exprimare.
Este important de menționat că raportul american vizează nu doar alegerile din România, ci și alte state membre ale Uniunii, sugerând un tipar de intervenție europeană în democrațiile naționale. Aceste acuzații, lansate într-un moment în care relația transatlantică este deja pusă la încercare, riscă să amplifice diviziunile existente.
Ce urmează?
Expertiza legislației europene în materie de reglementare digitală va continua să fie subiect de dezbateri intense. Acuzațiile venite din partea SUA au generat o reacție apăsată din partea liderilor europeni, care subliniază că strategia Uniunii nu urmărește cenzurarea informației, ci protecția utilizatorilor de conținut dăunător.
De asemenea, în lumina acuzațiilor, va fi interesant de urmărit cum se va desfășura politica europeană față de platformele de socializare și modul în care aceasta va influența răspunsul public din România și din alte state membre ale Uniunii. Miliardarul american Elon Musk, recent activ pe scena politică europeană, adaugă o dimensiune suplimentară acestei dezbateri, prin sprijinul său pentru diverse mișcări politice extreme.
Într-un climat de neîncredere și tensiuni internaționale, este esențial ca discuțiile să rămână fundamentate pe fapte și să nu scape în sfera speculațiilor. Reacțiile ulterioare ale autorităților române și ale altor state din UE vor arăta cât de mult a fost afectat acest climat de acuzațiile aduse de SUA.
