România a introdus, de la începutul anului 2026, o taxă logistică percepută pentru coletele cu valoare sub 150 de euro provenite din afara Uniunii Europene, o măsură care nu doar că va modifica radical modul în care românii fac cumpărături online, ci și poziția țării în rândul statelor membre europene în privința reglementărilor privind importurile mici. Decizia a venit în contextul lipsei unui consens la nivel european și face ca România să fie singurul stat membru care a implementat o astfel de taxă, alături de Italia, care percepe o sumă mai mică, de doar doi euro per colet. În cazul nostru, costul se ridică la 25 de lei, adică aproximativ cinci euro, ceea ce va avea un impact semnificativ asupra prețurilor finale ale produselor achiziționate online din afara UE.
De ce a fost introdusă taxa și cum funcționează aceasta?
Până nu de mult, importurile de mică valoare din afara Uniunii Europene erau scutite de taxe vamale și alte formalități, ceea ce a dus la o explozie a comerțului electronic și a comenzilor online. În 2022, doar în spațiul european au fost importate aproximativ 1,2 miliarde de colete de mici dimensiuni din afara UE, număr care s-a dublat în următorii doi ani și a atins surprinzător cifra de 4,6 miliarde în 2024. Această creștere rapidă a generat o presiune uriașă asupra autorităților vamale, în condițiile în care gestionarea și verificarea acestor volume uriașe de colete implică costuri administrative și personale importante.
Noua taxă logistică este menită să compenseze aceste cheltuieli și să reglementeze fluxul de importuri mici, fie că vorbim despre haine, gadgeturi, jucării sau alte produse achiziționate online. În România, această taxă nu cade direct pe umerii consumatorilor, ci este plătită de furnizorul sau platforma de vânzare, iar firmele de curierat sunt cele responsabile să o colecteze, să o declare și să o vireze către bugetul de stat. Este o soluție menită să asigure respectarea legislației și să limiteze abuzurile în procesul de import.
Ce urmează după introducerea taxei?
Impactul va fi resimțit cu adevărat începând cu vara anului 2026, atunci când va fi implementată o a doua taxă, de această dată impusă la nivel european, pentru fiecare articol importat, indiferent de valoare, dacă totalul coletului nu depășește 150 de euro. Aceasta va fi de trei euro pe birou, cumulativ cu taxa românească deja existentă, ceea ce va duce la o scumpire considerabilă a produselor comandate în mod online din afara Europei. Pentru consumatorii români, care plătesc deja printre cele mai mari taxe logistice din UE, efectele vor fi mai puternice decât în alte piețe, în condițiile în care costurile suplimentare pot ajunge uneori la un prag prohibitivi pentru anumite categorii de produse cu preț redus.
Autoritățile și specialiștii avertizează asupra riscului de ”scumpire excesivă” a ofertelor online, precum și asupra vulnerabilităților legate de respectarea reglementărilor fiscale. Nedeclararea coletelor sau lipsa evidenței cumpărărilor cauzează sancțiuni severe, cu amenzi de până la 10.000 de lei, iar în cazuri grave, colectarea taxei fără virarea ei corectă poate duce chiar și la răspundere penală.
Economiștii recomandă comercianților și platformelor să se adapteze rapid noilor reguli, pentru a evita costurile suplimentare care, inevitabil, vor fi transferate către consumatori, afectând astfel bugetele membrilor și diminuând din atractivitatea cumpărăturilor internaționale. În condițiile în care România are cea mai mare taxă logistică aplicată dintre toate statele europene care au adoptat măsura, efectele asupra pieței vor fi, fără îndoială, mai pronunțate și vor pune la încercare atât preferințele consumatorilor, cât și strategiile comercianților în viitorii ani.
Se anunță un sezon dificil pentru cumpărătorii online, în care prețurile și reglementările vor deveni tot mai stricte, iar evoluția fiscală și economică va determina, cu siguranță, noi tendințe în comportamentul de consum, pe măsură ce țara noastră devine tot mai izolată în peisajul european al comerțului electronic.
