Comisia Europeană a luat o măsură neașteptată în domeniul telecomunicațiilor din România, blocând temporar proiectul autorității naționale de reglementare, ANCOM, de a restructura piața de acces local prin măsuri cu impact semnificativ asupra operatorilor și utilizatorilor. Mai exact, Bruxelles-ul a suspendat planul de a reintroduce reglementări ex ante pentru o piață considerată anterior liberalizată și a deschis o investigație aprofundată pentru a analiza dacă propunerea ANCOM respectă regulile Uniunii Europene. Decizia marchează o etapă importantă în modul în care autoritățile europene gestionează echilibrul delicat dintre libertatea de piață și protejarea consumatorilor în sectorul telecomunicațiilor, în contexte unde investițiile și concurența trebuie să coabiteze cu reguli stricte pentru a evita monopolurile locale.
Ce intenționa ANCOM și de ce a intervenit Bruxelles-ul
Proiectul depus de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, notificat către Comisia Europeană în ianuarie 2025, urmărea reinstituirea unei reglementări din 2015, care prevedea deschiderea pieței în condiții similare celor în vigoare anterior. Majoritatea acțiunilor vizau operatorul Digi România, pe care ANCOM îl considera un jucător cu putere semnificativă pe segmentul de internet fix, stabilind că are o cotă de piață de aproximativ 70%. În multe localități, în principal în mediul rural, Digi era singurul furnizor de rețea fixă, situație care ar fi justificat, conform reglementărilor propuse, impunerea unor obligații de acces pentru ceilalți competitori. Astfel, tehnic, autoritatea avea în vedere ca rivalilor să li se ofere acces la rețeaua Digi în circa 6.500 de localități, în scopul de a stimula concurența și de a oferi posibilitatea de dezvoltare a altor operatori de pe piață.
Însă, după analiza Comisiei, fapt confirmat și de declarațiile din presă, Bruxelles-ul manifestă „îndoieli serioase” privind justificarea și compatibilitatea acestor măsuri cu legislația Uniunii Europene. În opinia oficialilor europeni, ANCOM nu a prezentat dovezi convingătoare despre existența unor bariere reale la intrarea noilor competitori în piață, ce ar justifica intervenții atât de ample. În plus, există teama că măsura propusă poate avea efectul opus, adică în loc să stimuleze investițiile și dezvoltarea concurenței, le-ar putea descuraja, punând Bucureștiul pe un precedent periculos la nivel european.
Pașii următori și implicațiile pentru piață
În urma deciziei Comisiei, procesul de analiză va dura cel mult două luni, timp în care autoritatea de reglementare națională nu poate adopta decizia în forma actuală. În același timp, autoritățile europene vor evalua propunerea și dacă intermediarii, precum BEREC, vor susține viziunea Bruxelles-ului privind impactul și legalitatea măsurilor. La final, Comisia va putea să retragă rezervele și să permită continuarea proiectului, sau, în cazul unui vot mai dur, să emită un veto formal, ceea ce ar bloca definitiv planurile ANCOM.
Din perspectivă de piață, discuția devine una de echilibru delicat între interesele de protecție a concurenței și cele ale investițiilor. Reprezentanții ANCOM au argumentat că unele localități unde Digi este singurul furnizor riscă comportamente abuzive, precum creșterea prețurilor sau tergiversarea negocierilor cu ceilalți operatori. În schimb, oficialii europeni insistență că România a devenit un exemplu de succes în conectivitatea de internet fix în UE, cu acoperire extinsă și prețuri accesibile, iar orice intervenție greșit calibrată poate s-o afecteze.
Un aspect mai subtil este și faptul că Bruxelles-ul sugerează, fără a-l spune direct, că unele suspiciuni legate de posibile practici abuzive ale operatorilor din România ar putea fi mai degrabă de natură a încălca regulile de concurență decât să solicite intervenții preventive. Cu alte cuvinte, în viziunea oficialilor europeni, situația nu trebuie tratată doar prin reglementare ex ante, ci și prin mecanisme de supraveghere bazate pe regulile concurenței europene, pentru a evita alte situații similare în viitor.
În timp ce autoritățile naționale încearcă să justifice necesitatea intervenției pentru protejarea utilizatorilor și dezvoltarea pieței, Bruxelles-ul pare să pună accent pe o abordare mai circumspectă și mai echilibrată, care să nu încurajeze intervenții care ar putea frâna investițiile în sector. În aceste condiții, următoarele săptămâni vor fi decisive pentru soarta proiectului, dar mai ales pentru modul în care Bruxelles-ul și Bucureștiul vor reuși să găsească un echilibru între reglementare, investiții și concurență într-un domeniu strategic precum comunicațiile electronice.
