Deja de câțiva ani, bateriile solid-state sunt considerate revoluția promisă pentru industria auto electrică. Cu promisiuni legate de autonomie extinsă, timpi de încărcare mai scurți și siguranță sporită, acestea sunt, teoretic, următoarea etapă în evoluția tehnologiei bateriilor. Însă, în ciuda investițiilor uriașe și a așteptărilor industriei, acestea întârzie să intre în producție de serie, iar motivele sunt mai profund legate de probleme fundamentale decât de lipsa unui interes sau a resurselor.
Baterii solid-state: între promisiuni și realitate
Bateriile solid-state propun, pe hârtie, o soluție peste cele cu electrolit lichid, folosite în prezent la majoritatea vehiculelor electrice. Materialele solide, deși mai stabile și mai sigure, au adus provocări majore în dezvoltare. Acestea elimină riscul de incendiu cauzat de scurgerile de lichid inflamabil, însă, în același timp, prezintă probleme de durabilitate și de producție. În timp ce autovehiculele tradiționale pot face față variațiilor de volum ale electrolitului lichid, materialele solide sunt rigide, iar la fiecare ciclu de încărcare și descărcare, electrozii se dilată și contractă. Acest stres mecanic repetat poate duce la fisuri, separări de straturi și, în final, la creșterea rezistenței interne, afectând astfel performanța bateriei și durata de viață a acesteia.
Deși tehnologia pare promițătoare, producătorii cipriți de vehicule electrice acum își concentrează eforturile de a depăși aceste obstacole. Două brevete recent publicate, unul de Honda și altul de Toyota, oferă o perspectivă clară asupra dificultăților și strategiilor adoptate pentru a trece peste ele.
Honda și subtilitatea durabilității
Honda și-a fixat ca obiectiv principal prevenirea degradării interne a bateriilor solid-state, o problemă critică pentru adoptarea de masă. Compania niponă a depus, în toamna anului 2025, un brevet ce analizează modul în care materialele din interiorul bateriei se comportă după sute sau mii de cicluri de încărcare și descărcare. În cazul bateriilor solide, diferența față de cele lichide constă în rigiditatea electrolitului și în modul în care aceasta influențează stresul mecanic exercitat asupra electrozilor. La fiecare cicl, aceștia se dilată și se contractă, fapt ce poate duce, în timp, la fisurare, separare și, implicit, la creșterea rezistenței interne și pierderi de performanță.
Honda nu așteaptă însă o revoluție chimică, ci mizează pe o optimizare structurală a bateriilor. Brevetul indică ajustări ale modului în care electrozii interacționează cu electrolitul solid pentru a tolera mai bine aceste tensiuni mecanice. În esență, compania dorește să asigure o durabilitate excelentă pe parcursul a ani buni de utilizare zilnică, mai importantă decât cifrele spectaculoase afișate pe hârtie. Astfel, strategia Honda este una de conservare, punând mai mult accent pe siguranță și fiabilitate decât pe performanțe maxime, măcar pentru început.
Toyota și provocarea producției în volum
Pe de altă parte, Toyota se concentrează pe un alt aspect crucial: producția în masă a bateriilor solid-state. Brevetul japonez depus în vara anului 2025 și publicat tot în aceeași perioadă ca și cel al Honda abordează problema dificultăților de manufactură și control la fabricarea acestor celule. În condițiile în care precisitatea și curățenia sunt esențiale pentru evitarea contaminării, orice urmă de umiditate sau impuritate poate compromite performanța bateriilor înainte ca acestea să ajungă pe șosea.
În mediile de laborator, aceste provocări pot fi gestionate relativ ușor, însă fabricarea în serie implică standardizare și repetabilitate extrem de riguroasă. Brevetul Toyota descrie metode precise de laminare și presare, menite să asigure consistența și să reducă variațiile de rezistență dintre celule, precum și costurile de producție. Abordarea sa pragmatică reflectă filosofia companiei: pentru Toyota, nu este important cine ajunge primul cu o tehnologie, ci cine poate produce fiabil și economic baterii solid-state în volume mari, pentru a le face accesibile pe piața de masă.
De la promisiune la realitate: în ce punct suntem?
Cele două brevete, deși separate ca abordare, surprind complexitatea încă nevăzută complet de industrie. Honda se străduiește să asigure durabilitatea, în timp ce Toyota lucrează pentru rafinarea proceselor de fabricație. Ambii producători admit că, deși tehnologia este în multe privințe la îndemâna noastră, obstacolele fundamentale trebuie încă depășite pentru ca bateriile solid-state să devină o alternativă viabilă pentru automobilele electrice de pe stradă.
Până când aceste probleme vor fi rezolvate, insistența pe cercetare și dezvoltare indică faptul că, în anii următori, vehiculele electrice vor continua să folosească baterii litiu-ion, în timp ce tehnologia solid-state va evolua în fundal, în așteptarea momentului în care va putea să își demonstreze întregul potențial. Într-o industrie în care încrederea și fiabilitatea sunt esențiale, se pare că drumul către o revoluție a bateriilor este mai lung și mai complicat decât s-a anticipat.
