Bolt rătăcit în nămol la Otopeni a activat protocol antitero, salvat de ONG

Incidentul de securitate de la Aeroportul Internațional Henri Coandă, produs sâmbătă după-amiază, scoate în evidență vulnerabilitățile infrastructurii din jurul unuia dintre cele mai importante noduri aeronautice ale țării. Ce părea a fi o simplă cursă de ride-sharing s-a încheiat cu un vehicul scufundat în nămol, declanșând o intervenție rapidă din partea forțelor de ordine și a organizațiilor civice. Evenimentul a coborât rapidly din sfera incidentelor obișnuite de trafic în cel al riscurilor de securitate, punând în lumină problemele semnificative ale zonei de nord a aeroportului.

### Infrastructură vulnerabilă în imediata apropiere a aeroportului

Locul incidentului, oficial cunoscut ca „Strada Aurel Vlaicu”, reprezintă un drum tehnologic public, de fapt o fâșie de pământ desfundat, cu plăci din beton sparte și crăpături pline de apă. Această sectorare a terenului, situată paralel cu gardul de protecție al pistelor, a devenit o adevărată capcană pentru șoferi neatenți sau cei care se bazează exclusiv pe indicațiile aplicațiilor de navigație. Pe măsură ce unele aplicații, precum Waze sau Google Maps, interpretă această zonă drept o rută validă, realitatea rămâne diferită, iar șoferii rămân vulnerabili în fața condițiilor de teren extrem de dificile.

Zona în cauză nu are elemente de infrastructură adaptată pentru traficul obișnuit, fiind plină de gropi, cratere și bălți cu apă argiloasă. De aceea, orice vehicul, mai ales cele mai mici sau cu pneuri nepregătite pentru teren accidentat, riscă să rămână blocat sau chiar să se scufunde, precum s-a întâmplat în cazul autoturismului Dacia Logan, colantată cu însemnele companiei Bolt. Șoferul a încercat să traverseze segmentul dintre DN1 și Tunari, cel mai probabil ghidat de indicațiile aplicației de navigație, dar terenul dificil a devenit o capcană.

### Eforturile de intervenție și rolul organizațiilor civice

În ciuda mobilizării rapide a echipajelor de securitate a aeroportului și a pompierilor, extragerea vehiculului scufundat nu a fost efectuată de autorități. Imaginile și filmările de la fața locului arată cât de paradoxal este sistemul de gestionare a situațiilor de criză în județul Ilfov. În timp ce autoritățile au catalogat incidentul – de la bun început – ca pe o posibilă breșă de securitate, intervenția reală a venit de la un ONG, Rescue 4×4.

Un echipaj al acestei organizații voluntare, alertat prin rețele proprii, a ajuns pe teren cu un vehicul specializat pentru teren accidentat. Timp de câteva minute, voluntarii au reușit să ancoreze și să tracteze autoturismul, scoțându-l din nămol și plasându-l într-un loc sigur. Este un exemplu clar al rolului tot mai important al civiliștilor în gestionarea situațiilor de urgență, mai ales în zonele unde infrastructura rămâne precară.

Numărul intervențiilor similare efectuate de Rescue 4×4 în ultimul an atestă o problemă sistemică. Doar în 2025, echipele acestora au fost solicitate în 454 de cazuri din întreaga țară, inclusiv din Ilfov, operând cu mașini care, uneori, sunt modificate special pentru astfel de misiuni de teren greu accesibil. Chiar dacă protecția și protocolul colaborării sunt în vigoare, acestea sunt, în mod clar, soluții ad-hoc pentru o lipsă cronică de infrastructură și de intervenție specializată din partea autorităților.

### Sindromul responsabilității și lipsa de coordonare oficială

Deși sunt încheiate protocoale de colaborare încă din 2017 între ONG-ul Rescue 4×4 și autoritățile locale și centrale, aceste acorduri se dovedesc a fi mai mult un vârf de iceberg. În practică, voluntarii intervin adesea în locul serviciilor sau autorităților, fiind chemați să acopere lacunele în întreținerea drumurilor, în special în zone greu accesibile sau neautorizate. În cazul incidentului de la Aeroport, intervenția și extragerea vehiculului au fost posibile doar datorită dedicării civiliștilor și resurselor proprii.

Situația scoate la suprafață o realitate tristă: un sistem care, în mod regulat, depinde de voluntariat și implicarea civică pentru situații ce ar trebui gestionate de instituțiile publice. Aceasta rămâne o problemă structurală, o zonă de vulnerabilitate ce poate avea consecințe mai grave dacă nu se vor lua măsuri concrete pentru modernizarea și consolidarea infrastructurii din jurul aeroportului. În timp ce autoritățile promit de ani buni diferite investiții, realitatea de zi cu zi continuă să arate că terenurile și drumurile de acces trebuie urgent reabilitate, pentru a preveni astfel de incidente și pentru a asigura siguranța tuturor celor care tranzitează zona.

Pe măsură ce aceste probleme devin tot mai evidente, interesul pentru o soluție durabilă trebuie să crească, iar implicarea civică, de multe ori, rămâne singura speranță în fața unui sistem încă încăpățânat să se adapteze cerințelor moderne.

Diana Gheorghiu

Autor

Lasa un comentariu