Conform Digi24: Românii și companiile au demonstrat responsabilitate în fața apelurilor autorităților, reușind să reducă consumul de energie electrică în intervalul de vârf al serii cu aproximativ 200-300 MW. Această economie a intervenit într-un moment critic pentru sistemul energetic național, deja supus unor presiuni considerabile din cauza secetei severe, a temperaturilor ridicate și a limitărilor impuse importurilor, probleme resimțite la scară regională.
Premierul interimar Ilie Bolojan a subliniat că efortul colectiv a avut un impact măsurabil, observându-se o scădere a consumului în serile de vineri și sâmbătă. El a mulțumit populației, companiilor și instituțiilor pentru înțelegere și pentru răspunsul pozitiv la solicitarea de limitare a consumului între orele 19:00 și 23:00.
Scădere a consumului în orele critice
Conform declarațiilor lui Ilie Bolojan, consumul de energie electrică în orele de seară a fost mai redus în această săptămână comparativ cu perioadele obișnuite. Premierul a menționat că, exceptând ziua de miercuri, cea mai călduroasă, consumul a scăzut în fiecare seară. El a accentuat importanța acestei reduceri, explicând că, în condițiile unui deficit de energie cauzat de secetă și de limitări la import, reducerea consumului este o soluție esențială pentru echilibrarea cererii cu oferta disponibilă.
Față de nivelurile de 7.700-8.000 MW înregistrate în zilele normale anul trecut, acum se constată un consum situat între 7.300 și 7.700 MW, reprezentând o economie de 200-300 MW. Această diminuare este considerată crucială pentru menținerea stabilității sistemului energetic.
Provocările sistemului energetic românesc
Situația actuală nu este determinată doar de o lipsă a capacității de producție, ci și de dificultăți în echilibrarea sistemului energetic. Pe parcursul zilei, România poate genera cantități importante de energie, inclusiv din surse regenerabile. Însă, pe timp de seară, când producția fotovoltaică scade și cererea rămâne ridicată, apare un deficit. Această problemă ar fi putut fi gestionată mai ușor dacă țara ar fi dispus de capacități de stocare adecvate, care să permită conservarea energiei produse în orele de vârf de producție pentru a fi utilizată ulterior.
Premierul a criticat întârzierea investițiilor în domeniul energetic din ultimii ani, considerând că acestea reprezintă o „notă de plată” pentru deciziile greșite sau lipsa acestora. El a atras atenția asupra faptului că marile companii de stat din energie nu își execută integral bugetele de investiții, deși acestea sunt consistente. Totodată, reglementările au limitat accesul la rețelele electrice, iar dezvoltarea capacităților fotovoltaice și eoliene nu a fost însoțită de investiții suficiente în stocare.
Seceta și impactul asupra producției energetice
Dificultățile actuale sunt amplificate de condițiile hidrologice și meteorologice nefavorabile. Seceta severă și temperaturile ridicate au afectat producția hidroenergetică, iar nivelul scăzut al Dunării a exercitat o presiune suplimentară asupra sistemului energetic. În acest context, autoritățile au instituit starea de alertă în sectorul energetic și au solicitat reducerea voluntară a consumului în intervalul orar 19:00-23:00.
România importă energie din țări precum Bulgaria, Grecia, Ungaria și Ucraina, în funcție de disponibilitatea acestora. Însă, posibilitatea de a importa este, la rândul ei, limitată atunci când statele din regiune se confruntă cu deficite similare. Autoritățile continuă să implementeze măsuri pentru a asigura stabilitatea sistemului, inclusiv prin menținerea în funcțiune a Unității 2 de la Cernavodă.
Sursa: Digi24
