Ilie Bolojan răspunde acuzelor de “userizare” a PNL, respingând influențele USR și PSD
Luni, în cadrul unei declarații oficiale, președintele Partidului Național Liberal (PNL), Ilie Bolojan, a contrastat vehement acuzațiile indirecte aduse de Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov. Thuma l-a acuzat public, duminică, că fostul ministru și lider liberal încearcă să “userizeze” partidul și să-l transforme într-un spațiu dominat de influențe USR sau chiar PSD, în timp ce Bolojan a subliniat clar angajamentul său față de profesioniști și autonomia politică a formațiunii sale.
Bolojan respinge acuzațiile și apără ideea unui PNL “curat”
Prim-vicepreședintele PNL a explicat faptul că, în opinia sa, un lucru esențial pentru menținerea relevanței partidului este apelul la profesioniști, adesea proveniți din alte domenii decât cel politic. “Am căutat mereu să mă înconjor de profesioniști. Dacă PNL vrea să fie un partid relevant trebuie să se bazeze pe profesioniști. PNL nu trebuie să se USR-izeze, dar nici să se PSD-izeze”, a afirmat Bolojan, clar în poziția sa ca un militant pentru integritate și autonomia partidului.
Premierul interimar al României a respins categoric și acuzațiile lui Thuma referitoare la susținerea aleasă în campania prezidențială. Hubert Thuma îl criticase deoarece Bolojan nu i-ar fi fost alături pe durata campaniei, preferând alte figuri precum Elena Lasconi și Mircea Geoană. În replică, Bolojan a argumentat că “românii au hotărât cine a intrat în turul 2 și cine a câștigat”, justificând decizia sa prin responsabilitățile de președinte interimar, care, deși au avut constrângeri, nu au afectat implicarea sa de până acum.
Răfuiala internă continuă: acuzații de “userizare” și derapaje politice
Conflictul dintre Ilie Bolojan și Hubert Thuma nu este singular în peisajul politic actual, ci face parte dintr-un proces de clarificare a internețelor PNL, tensionate de rivalități și diferențe de viziune. În ultimele luni, Thuma a criticat dur orientarea și strategia partidului, acuzându-l pe Bolojan de “userizare”. Liderul ilfovean a susținut, duminică, că această acuzație se bazează pe realități evidente, precum numărul mare de funcții ministeriale ocupate de persoane externe PNL, și a indicat că în cabinetul premierului și, implicit, în cercul apropiat, influența USR și REPER a crescut semnificativ.
“Uitați-vă la funcțiile ministeriale. În afară de un ministru liberal, ceilalți trei nu fac parte din PNL. Uitați-vă la cabinetul lui din Piața Victoriei, sunt mai mulți cei de la USR și REPER la cabinetul premierului decât de la PNL”, a declarat Thuma, care pare să fie în continuare deschis la discuții despre o eventuală fuziune sau alianțe cu USR, deși a catalogat astfel de scenarii drept “utopie”.
Contextul electoral și implicarea în decizia politică
Ceea ce pare a alimenta aceste conflicte interne și acuzațiile reciproce este dorința fiecăruia de a-și afirma poziția în cadrul partidului și, implicit, în scena politică națională. În vreme ce unii membri susțin o orientare mai moderată și apropierea de societatea civilă, alții invocă o nevoie de păstrare a identității liberale și de consolidare a controlului asupra deciziilor strategice.
Rezultatele recente ale alegerilor prezidențiale au adus și mai multă tensiune, mulți lideri liberali fiind acuzați de anumite decizii sau absenteismul în campanie, ceea ce a fost interpretat de rivalități ca un semn de divizare internă sau de dezafiliație de valorile tradiționale ale partidului.
În timp ce disputa dintre Bolojan și Thuma tinde să escaladeze, perspectiva unui pact de colaborare sau chiar de discuții pentru reunificare devine tot mai indecisă. În poliția politică internă, cuvintele și acuzațiile devin un simbol al luptelor pentru influență și direcție, în contextul unei scene politice marcate de schimbări și incertitudini. Pentru moment, liderii PNL trebuie să navigheze cu subtile echilibre, încercând să păstreze unitatea și să nu devieze de la valorile pe care le promovează în discursul public.
