Ilie Bolojan despre reformarea administrativ-teritorială: proces dificil, dar posibil în viitorul apropiat
În contextul actual al administrației publice din România, procesul de federalizare a localităților rămâne un subiect delicat și complex, chiar dacă ideea de unificare a comunelor și orașelor pare în atenția decidenților. Premierul Ilie Bolojan a explicat marți seara că, în sistemul administrativ actual, fuzionearea localităților reprezintă o procedură anevoiasă, dar nu imposibilă, dacă se găsește voința politică necesară pentru a o implementa.
Procese complicate în reorganizarea teritorială
Bolojan, cunoscut pentru experiența sa în administratia publică județeană și pentru poziția de președinte al Consiliului Județean Bihor, a subliniat într-o intervenție publică dificultățile procedurale cu care se confruntă actualul sistem. “Pe partea de reformă în administrație, fuziunea dintre localități este o procedură greoaie, din cauza legislației existente, a opunerii unor comunități și a modului în care sunt structurate competențele și fondurile,” a spus prim-ministrul.
Chiar dacă procesul de uniune administrative trebuie să parcurgă mai mulți pași legislativi, în practică rezultatul nu este întotdeauna rapid sau simplu. Legea din România impune o serie de condiții și consultări largi cu populația, precum și acordul tuturor comunelor implicate, ceea ce poate duce la întârzieri și blocaje în adoptarea deciziilor. Cu toate acestea, Bolojan a exemplează că, în ciuda dificultăților, o astfel de reorganizare ar putea fi realizabilă dacă se va dori cu adevărat.
Viziune pe termen lung și sprijin politic
Deși reformarea administrației rămâne un obiectiv dificil de atins în condițiile legislative și politice actuale, premierul a reafirmat disponibilitatea sa de a susține astfel de inițiative dacă se va găsi o susținere politică adecvată. El a declarat că, în viitorii ani, dacă partidul său va primi sprijin pentru promovarea procesului de comasare a localităților, va susține ferm acest demers.
Bolojan a adus în discuție contextul european, unde în multe țări, reorganizarea administrativă a fost realizată cu succes pentru a eficientiza serviciile publice și a reduce costurile. Totuși, în România, diferențele culturale, istorice și politice fac ca această tranziție să fie mai dificilă.
Implicații pentru reforma administrativ-teritorială din România
Tema unirii localităților este parte integrantă a unui proces de modernizare a administrației publice, dar rămâne blocată de o combinație de factori legislativi, politici și sociali. În prezent, legea permite, teoretic, fuziunea, dar excesul de formalități și lipsa unui sprijin masiv din partea comunităților locale au făcut ca ideea să fie adesea abandonată sau amânată.
Sunt mai mulți factori care pot influența o eventuală relansare a acestui proces. În primul rând, opinia publică trebuie să fie convinsă de beneficiile unei astfel de reorganizări, mai ales în condițiile în care unele localități pot fi reticente la ideea de a-și pierde autonomia sau identitatea locală. În al doilea rând, liderii politici trebuie să projeteze clar avantajele economice și sociale ale fuziunii, pentru a evita percepțiile negative.
Ce urmează?
Deși oficial nu există în prezent un calendar clar pentru o reformă frontală, declarațiile făcute de Ilie Bolojan indică o deschidere spre o posibilă schimbare în viitorul apropiat, dacă condițiile se vor configura favorabil. În condițiile în care susținerea politică va fi găsită, se pot înregistra pași concreți în procesul de reducere a fragmentării administrative a țării, ceea ce ar putea conduce la o eficientizare și modernizare a serviciilor publice.
Totodată, în contextul actual, se pare că dialogul și consensul între domeniul politic, administrație și comunități reprezintă cheia decisivă pentru a depăși blocajele. În condițiile în care această viziune ar fi susținută și de peisajul politic, reformarea administrativ-teritorială a României ar putea deveni un proiect realizabil în anii următori, contribuind la buna funcționare a statului și la creșterea calității vieții pentru cetățeni.
