Cei patru judecători constituționali care au refuzat să participe la ședințele Curții Constituționale din duminică și luni, în legătură cu reforma pensiilor magistraților, își justifică absența prin nevoia de clarificări din partea Guvernului. Aceștia cer ca Executivul să precizeze public că noul act normativ va abroga pensiile de serviciu ale magistraților, considerând că acest aspect este esențial pentru a înțelege implicațiile reformei.
Nemulțumirea magistratului se axează pe faptul că pensia propusă, de 70% din ultimul salariu net, ar fi o reducere semnificativă față de 80% din ultimul salariu brut, așa cum este în prezent. Surse din CCR subliniază că această modificare ar conduce la o scădere a pensiilor, în special având în vedere că vârsta de pensionare va crește treptat până la 65 de ani. Conform celor declare, acest lucru ar putea transforma pensiile de serviciu în pensii bazate pe contributivitate, în defavoarea magistraților.
Tensiuni în rândul judecătorilor
Curtea Constituțională nu a reușit să ia o decizie privind propunerea legislativă a Guvernului Bolojan, din cauza boicotului exercitat de judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, toți numiți la propunerea PSD. Acesta a fost acuzat că îngreunează adoptarea unei legi care ar trebui să intre în vigoare la începutul anului viitor. Cei patru judecători au emis un comunicat în care spun că „absența noastră nu a însemnat un blocaj, ci o respectare a regulilor de funcționare ale CCR”.
Judecătorii susțin că termenele stabilite de președinta Curții, Simina Tănăsescu, sunt prea strânse și că au cerut o amânare de 30 de zile pentru a discuta pe marginea sesizării Înaltei Curți. De asemenea, aceștia afirmă că este nevoie de o clarificare din partea Guvernului în legătură cu caracterul abrogator al normei, având în vedere că actuala legislație a întărit în timp drepturile magistraților.
Ce reprezintă reforma pentru magistrați?
Surse din interiorul CCR au dezvăluit că nemulțumirile vizavi de propunerea legislativă se leagă de faptul că pensiile magistratului ar putea deveni semnificativ mai mici, punând în lumină o discrepanță considerabilă între pensiile din România și cele din alte state europene. De exemplu, se subliniază că, în România, pensiile magistratelor sunt cu 7-8 ori mai mari decât pensia medie, în timp ce în Germania diferențele de acest tip sunt cu mult mai reduse.
O altă problemă importantă ridicată de judecători se referă la așteptările magistraților, care sperau ca reformele să prevadă un procent mai mare de 80% din salariul net pentru pensii. O variantă mai favorabilă ar fi putut să conducă la o unanimitate în rândul judecătorilor și, implicit, la adoptarea rapidă a noilor reglementări.
Implicările viitoare ale boicotului
În acest moment, se conturează perspectiva unei noi amânări pe 16 ianuarie, fiindcă judecătorii care au boicotat nu dețin acum majoritatea în CCR. În acest context, există temeri că decizia așezată în fața Curții ar putea fi respinsă, dată fiind noile raporturi de forță din cadrul acesteia.
Legea 47/1992 stipulează că, în cazul în care trei judecători cer amânarea unei decizii, aceasta se va realiza. Surse din CCR avertizează că aceste amânări repetate ar putea conduce la o întârziere de lungă durată, întrebându-se până unde va ajunge această situație. Rămâne de văzut cum va evolua conflictul și ce soluții se vor contura pentru a rezolva o problemă care afectează nu doar legiuitorul, ci și întreaga societate românească.
