România nu îndeplinește, deocamdată, condițiile necesare pentru adoptarea monedei euro, potrivit unui raport recent al Băncii Naționale a României (BNR). Documentul subliniază importanța respectării unor criterii economice stricte, precum un deficit bugetar controlat, o inflație stabilă și o datorie publică sustenabilă.
Obstacole în calea adoptării euro
Aderarea la zona euro presupune îndeplinirea unor praguri clare. Acestea includ menținerea unui deficit bugetar în jurul valorii de 3% din produsul intern brut (PIB). De asemenea, este necesară o inflație scăzută și stabilă. Datoria publică trebuie să fie, de asemenea, gestionată într-un mod sustenabil.
Raportul BNR evidențiază că dificultățile economice ale României sunt, în principal, rezultatul politicilor fiscale și bugetare. Acesta mai arată că neîndeplinirea acestor criterii stă la baza amânării adoptării monedei euro. Compararea cu Bulgaria, care a aderat deja la zona euro, este considerată incompletă, deoarece ignoră rolul important al consiliului monetar al țării vecine.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat, la începutul lunii aprilie, că adoptarea euro nu este posibilă până când întreaga țară, nu doar zonele dezvoltate, nu va fi pregătită economic. El a menționat că România are ca obiectiv aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), aflată în faza finală. Următorul pas strategic ar fi adoptarea monedei euro.
Efectele războiului din Orientul Mijlociu
Războiul din Orientul Mijlociu afectează economia europeană, inclusiv pe cea a României. Potrivit raportului BNR, țara se confruntă cu un proces dificil de consolidare fiscal-bugetară. În 2024, deficitul cash a atins 8,7% din PIB, iar deficitul ESA a fost de 9,3% din PIB, valori comparabile cu cele din anul pandemic 2020. Aceste deficite au fost cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Pentru 2025, deficitul ar fi putut depăși 10% din PIB, dacă nu ar fi fost înghețate salariile bugetarilor și pensiile. Măsurile de corecție bugetară au dus la un deficit mai mic decât ținta inițială, de 7,65% din PIB. Această performanță a fost influențată de restructurarea fondurilor PNRR, cheltuieli mai mici cu dobânzile, personalul și subvențiile, precum și o creștere a veniturilor bugetare.
Având în vedere că Guvernul vizează un deficit cash de 6,2% din PIB în acest an, nu sunt preconizate noi taxe și impozite. Adoptarea măsurilor de răspuns la noul șoc energetic nu ar trebui să afecteze consolidarea bugetară.
